Anul 2020 a reprezentat cu certitudine o etapă de vârf în materie de digitizare. Numeroase instituții culturale au continuat să scaneze și să pună la dispoziția publicului larg colecții valoroase de periodice. Și nu numai.
Conform statisticilor site-urilor de monitorizare a traficului, cea mai accesată bibliotecă digitală a fost Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, cu un număr imens de colecții digitizate. Colecții în limba română, maghiară, germană. A doua cea mai accesată a fost Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale, o colecție de publicații românești din domeniul științelor umaniste, culturale și sociale, urmată de Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad, care a pus la dispoziția publicului doar publicațiile editate sau cu redacția în județul Arad. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Biblioteca „ASTRA” din Sibiu. Printre colecțiile foarte valoroase se regăsește Telegraful. Biblioteca „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva, unde procesul de digitizare este încă în curs.
Deși a funcționat cu intermitențe, Biblioteca digitală a Bucureștilor se regăsește și ea printre cele mai accesate biblioteci digitale din România. Cu mai puține colecții publicate, dar valoroase, se regăsesc Biblioteca Digitală Națională, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași sau Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț, care a digitizat anii trecuți colecția ziarului Timpul, unde a profesat ca jurnalist Mihai Eminescu.
De curând, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a informat că a demarat un amplu proiect de digitizare a publicațiilor care se regăsesc în depozitele instituției: Contemporanul, Flacăra, Frontul plugarilor, Gazeta literară, Lumea, Munca, Pentru pace trainică, pentru democrație populară!, România liberă, Scânteia tineretului, Sportul popular, Viața sindicală, ș.a.m.d., transmit reprezentanții instituției.