30 de ani de la prima vizită a regelui Mihai în România, după 45 de ani de exil

În perioada 25-27 aprilie 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana au efectuat o vizită cu caracter particular în România, dând curs astfel invitaţiei primite din partea Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece sărbătorile Sfintelor Paşti la Mănăstirea Putna.

Aceasta a fost prima vizită efectuată de regele Mihai I în România, după aproape 45 de ani petrecuţi în exil. Principalele momente ale vizitei regelui Mihai I – la Putna, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş -, pe parcursul căreia sute de mii de oameni l-au întâmpinat cu căldură, au fost reflectate pe larg de presa internă şi internaţională a vremii.

La 25 aprilie 1992, la Mănăstirea Putna, regele Mihai a participat la un serviciu religios oficiat lângă mormântul lui Ştefan cel Mare. Vizibil emoţionat de primirea care i-a fost făcută, regele Mihai a adresat câteva cuvinte persoanelor aflate în incinta mănăstirii, vorbind despre absenţa sa îndelungată din ţară. S-a cântat imnul regal şi s-a scandat ”Trăiască regele”, ”Regele Mihai”, relata Agenţia Rompres (denumirea oficială de la acea dată a ANP Agerpres).

În aceeaşi zi, peste 200 de reprezentanţi ai presei române şi străine, de la publicaţii, agenţii de presă sau posturi de radio şi televiziune, au asistat, în sala tronului domnesc de la Mănăstirea Putna, la conferinţa de presă a regelui Mihai I. În noaptea de sâmbătă spre duminică, regele Mihai, regina Ana, principesa Elena şi prinţul Nicolae au asistat la slujba Învierii.

Citește și Turneul Naţional de Educație Istorică prezintă documentarul „Regele Mihai: Drumul către casă”

Duminică, 26 aprilie, regele Mihai a sosit în Bucureşti, unde, la ora 13.30, a participat la a doua slujbă a Învierii, oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe. La sosirea la biserică, a fost întâmpinat de miile de bucureşteni care ocupaseră zona kilometrului zero. După terminarea slujbei, regele Mihai a vorbit celor veniţi să-l salute, adresându-le mesajul ”Hristos a Înviat!”.

În Piaţa Romană, ”Majestăţile Lor au salutat cu emoţie manifestanţii entuziaşti care, din trotuar în trotuar şi infiltraţi masiv pe carosabil, au determinat maşinile din suita regală să înainteze ”la pas” pe bulevardele Magheru şi Bălcescu. (…) O mare de oameni copleşiţi de fericire, pe tot parcursul spre Biserica Sfântu Gheorghe, kilometrul zero al ţării, unde maşina regală a ajuns încărcată cu flori!” (…) În momentul în care Majestatea sa Regele Mihai a ieşit în pridvorul Bisericii, explozie de entuziasm! (…)” („România liberă” din 29 aprilie 1992).

Citește și ”Regina Maria: gânduri către țară în vremuri de război”, spectacol caritabil dedicat refugiaților din Ucraina

În după-amiaza zilei de 26 aprilie, regele Mihai I a avut, în apartamentul regal de la Hotelul Continental, o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Bisericii, oameni de cultură, istorici, oameni de ştiinţă, studenţi, ziarişti, lideri de partide şi asociaţii. La 27 aprilie 1992, regele Mihai I a fost oaspetele Mănăstirii Curtea de Argeş, fiind întâmpinat de o mulţime de aproximativ 30.000 de oameni, care purtau steguleţe tricolore şi portrete ale regelui. Episcopul Nifon Ploieşteanu a rostit câteva cuvinte de bun sosit. Apoi, regele Mihai I şi regina Ana au participat la o slujbă de pomenire a regilor Carol I şi Ferdinand I.

Regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română la 21 februarie 1997, în urma adoptării de către Guvernul României a hotărârii prin care se revoca Decizia Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948. Câteva zile mai târziu, la 28 februarie 1997, regele a revenit din exil, reprimind un paşaport românesc, potrivit volumului ”Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României”, de Nicolae N. Nicolescu (2011).