30 mai 1929 – s-a născut Doina Cornea

Doina Cornea s-a născut la 30 mai 1929, la Braşov. După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, în contextul cedării Transilvaniei către Ungaria din 1940, Doina Cornea şi-a făcut studiile la o şcoală cu predare în limba maghiară. După terminarea liceului, aceasta a mers la Facultatea de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, secţia Franceză.

Începând cu 1958, Doina Cornea a devenit profesor la Catedra de Franceză a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.În 1976, fiica Doinei Cornea, părăseşte România, primind o bursă de o lună la Gronoble, împreună cu alţi 29 de studenţi români. După finalizarea bursei, aceasta nu s-a mai întors în ţară.

La începutul anilor ‘80, încurajată de mişcările anticomuniste de la sfârşitul anilor ‘70 (greva minerilor din Valea Jiului; apariţia „Mişcării Goma”), Doina Cornea iniţiază primele acţiuni de protest împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu.

În 1980, Doina Cornea a făcut primul său „samizdat” (a făcut copii manuale ale volumului „Încercarea labirintului” de Mircea Eliade), care a circulat în cercul său de cunoscuţi. În 1982, Doina Cornea a scris prima scrisoare de protest împotriva regimului (intitulată Către cei care n-au încetat să gândească), pe care a trimis-o la postul de radio „Europa liberă” cu ajutorul fiicei sale Ariadna Combes. După difuzarea conţinutului scrisorii, în decembrie 1982, Doina Cornea a fost chemată la Securitate pentru declaraţii, apoi, în 1983 a fost destituită din învăţământ.

Citește și Ana Gavrilă Ogoranu, abuzată fizic de Securitate pentru un aparat radio defect primit de soțul ei de la Petru Gheorgheoni

Între 1983 şi 1987, Doina Cornea a continuat seria scrisorilor de protest. Multe dintre acestea au fost scrise pe foiţă asemănătoare celei de ţigară şi trimise fiicei sale în Franţa, care le descifra şi le trimitea la Europa Liberă. După difuzarea fiecărei scrisori, Doina Cornea era obligată să plătească o amendă de 5000 de lei.

La 18 noiembrie 1987, după revolta muncitorilor de la Braşov (din 15 noiembrie), în semn de solidaritate cu aceştia, Doina Cornea, împreună cu fiul său, Leontin Iuhas, a scris 160 de manifeste, pe care le-au difuzat în Cluj. A doua zi, la 19 noiembrie, Securitatea a percheziţionat atât domiciului Doinei Cornea, cât şi pe cel al lui Leontin Iuhas, apoi amândoi au fost arestaţi şi duşi la anchetă la Securitatea din Cluj. După mai mult de o lună de anchete, atât Doina Cornea, cât şi fiul său, au fost eliberaţi la 24 decembrie 1987.

După eliberare, casa Doinei Cornea a fost pusă sub supraveghere, iar ea era în permanenţă urmărită şi agresată de agenţii de Securitate.

Cu toate acestea, Doina Cornea a continuat seria scrisorilor de protest până în 1989, la căderea regimului comunist.După 1989 participă la toate acţiunile de refacere a societăţii civile, fiind considerată drept una din vocile cele mai autorizate ale acesteia.

Citește și Dina Câmpeanu, soția lui Radu Câmpeanu, despre Vadim Tudor, în 1985: „Își lingușește fără limită stăpânul”

Doina Cornea a povestit despre acţiunile de dinainte de 1989, cât şi de cele de după, în mai multe cărţi, între care şi „Jurnal. Ultimele caiete”, publicată de Fundaţia Academia Civică în 2009.În prezent, Doina Cornea trăieşte la Cluj.

A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, la 31 decembrie 1989. A susţinut manifestaţiile din 1990 din Piaţa Universităţii din Bucureşti, iar după 20 mai 1990 a militat pentru unificarea opoziţiei pe plan local prin formarea forumurilor antitotalitare. S-a numărat printre fondatorii Forumului Antitotalitar Român, înfiinţat la 6 august 1990, la Cluj-Napoca, transformat în 1991 în Convenţia Democratică din România (CDR). A fost membru fondator al Alianţei Civice şi a făcut parte din Comitetul Director al acesteia.

Doina Cornea a încetat din viaţă în noaptea de 3 spre 4 mai 2018, la Cluj-Napoca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.