Autoritățile locale din Sfântu Gheorghe au obținut 9,5 milioane de euro din PNRR pentru realizarea unui muzeu al comunismului, care va fi unul atipic pentru că vizitatorii vor putea locui câteva zile în acest spațiu, pentru a experimenta viața din perioada de dinainte de 1989, a anunțat marți, primarul Antal Arpad, citat de Agerpres.
Potrivit edilului, viitorul muzeu ar putea fi amenajat fie în clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor, care se află în ruină de mai mulți ani, fie într-unul dintre imobilele aflate în incinta Fabricii de Țigarete din municipiul Sfântu Gheorghe, cumpărată în acest an de către Primărie, cu scopul de a o reabilita şi a înființa aici un centru interactiv de știință şi divertisment după modelul „Palatului minunilor” din Budapesta, precum şi spații pentru organizarea de evenimente, cursuri şi activități de petrecere a timpului liber pentru tineret.
„Avem 9,5 milioane de euro din PNRR pentru muzeul comunismului în Sfântu Gheorghe. Dacă reuşim să obţinem dreptul de proprietate asupra clădirii Casei de Cultură a Sindicatelor, atunci acolo vom face muzeul (…) Nici nu ne ajung banii, dacă vrem să facem din clădirea aceea una de secolul 21 nu o să ne ajungă banii aceştia, asta însemnând şi tot ce înseamnă digitalizare şi zona interactivă. Dar, evident, avem şi un scenariu B, dacă nu putem aici, atunci în ansamblul de clădiri de la Fabrica de Ţigarete, în clădirea care a fost construită în anii ’50 vom face acest muzeu”, a declarat primarul Antal Arpad.
Acesta a mai spus că va fi un muzeu atipic, în care se va putea şi locui timp de câteva zile pentru experimenta viaţa din perioada dinainte de 1989.
Citește și Ministerul Culturii va amenaja, la Timișoara, Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989
„Eu îmi doresc ca în acest muzeu să arătăm perioada din ’45 până în 1989, cu bune şi cu rele. Nu vreau o Casă a terorii cum este la Budapesta, de exemplu (…) Deci, eu vreau să arăt şi lucrurile bune şi lucrurile proaste ale acestei perioade. O chestiune care îmi place foarte mult, nu pentru că e ideea mea, şi pe care sper că o vom putea realiza, îmi doresc să amenajăm patru locuințe, una pentru perioada ’50, una pentru perioada ’60, una pentru ’70 şi una pentru ’80, exact aşa cum era o locuință medie în perioada respectivă, mobilată şi cum era viața în apartamentul respectiv.
Deci, unde oamenii se pot muta pentru câteva zile, pot închiria să stea o săptămână acolo, dar acolo va fi exact ca în 1987: dacă dai drumul la televizor va fi alb-negru, cu Mihaela (desene animate – n.red.) de la ora 7,00, cu Ceaușescu de la 8,30, cu apă caldă doar dimineața şi seara, cu lumina luată la ora 6,00 şi, practic, poți să retrăiești acolo aceste momente, ca să vadă şi tinerii, că eu tot încerc să le explic copiilor mei cum a fost, dar nu pot. Așa mi-a venit ideea, îi bag acolo o săptămână (…) să vadă cum e când nu ai telefon, nu ai WI-FI, nu ai nimic”, a mai adăugat primarul Antal Arpad.
În municipiul Sfântu Gheorghe există un muzeu dedicat victimelor dictaturii comuniste din România, inaugurat în anul 2014 la inițiativa Asociației Foștilor Deținuți Politic din județul Covasna.
Citește și Documente inedite din fondul CC al PCR, făcute publice de Arhivele Naționale
Muzeul, amenajat cu sprijinul Primăriei în subsolul casei Beor, o clădire monument istoric aflată în vecinătatea Liceului de Arte, reunește documente, fotografii şi diverse obiecte ce au aparținut unor localnici condamnați la închisoare, la muncă silnică ori la moarte pentru că s-au opus regimului comunist.
Conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din judeţul Covasna a declarat că muzeul a fost înfiinţat cu scopul de a aduce un omagiu victimelor dictaturii comuniste, oamenilor care „în numele legii” au suferit în închisori, au fost deportaţi, trimişi în colonii de muncă, au fost expropriaţi, dar şi cu scopul de a fi „un loc de învăţătură pentru urmaşi”.
Printre documentele expuse pot fi văzute mandate de arestare sau „deţinere”, dosare, note informative ale colaboratorilor Securităţii, rapoarte de filaj, procese verbale ale interogatoriilor, acte de trimitere în judecată, cereri de graţiere, acte de executare a sentinţei, inclusiv de condamnare de moarte, dar şi cărţi poştale trimise de cei deportaţi.