Ioana Măgură Bernard, una dintre vocile Televiziunii Române și ale postului de radio ”Europa Liberă” în limba română, a plecat la cele veșnice.
S-a născut pe 25.05.1940 la Bucureşti și a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica I. L. Caragiale. Între 1961-1968 a fost actriță la Teatrul Național din Craiova. În paralel, din 1964 Silviu Brucan o angajează crainică la Televiziunea Româna unde va rămâne până la plecarea sa definitivă din țară în 1969.
Între 1970-1995 a fost angajată a postului Radio Europa Libera, unde a fost nu numai crainică, dar și realizatoare a emisiunii „Oameni, idei, atitudini”.
Și-a trăit ultimii ani ai vieții in California, aproape de copiii si nepoții ei.
Întrebată despre trecerea de la TVR în „cuibul reacționar”, cum definea Securitatea Europa Liberă, afirma:
„Că să vă spun cinstit, îmi era foarte frică de Europa Liberă, dar cărui român nu-i era? Acasă, ascultasem și eu, cu sonorul încet, cum se făcea. Cunoșteam câteva voci: Noel Bernard, Sorin Cunea, care avea comentarii pline de umor, dar nu eram o ascultătoare fidelă. Ți se spală creierul cu „oficina de spioni” și alte lucruri de genul acesta, așa că eram înfricoșată la gândul că pot avea de-a face cu cei de acolo. Totuși, mi-am luat inima în dinți, și le-am trimis o scrisoare din Israel.
Citește și Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici ar fi furnizat Securității planul casei lui Vlad Georgescu
Noel Bernard, care a primit-o, s-a interesat printre cei proaspăt veniți din țară și când a auzit că fusesem crainică a spus: „Dacă a fost bună de Televiziunea Română, este bună și de Europa Liberă”. Când mă angajasem, în ’64, la Radio București, dădusem cu Brucan un interviu de tip occidental. În ’70, la Radio Europa Liberă nu m-au mai întrebat nimic; și televiziunea, și radioul nostru erau cotate excelent. Eram foarte emoționată.”
A fost căsătorită cu Noël Bernard, despre care s-a speculat că ar fi fost asasinat din ordinul Securității, prin iradiere, dar nu au fost aduse indicii concludente în favoarea acestei ipoteze. Cert este că și următorii doi directori ai postului, Mihail Cismărescu și Vlad Georgescu, au murit tot de forme galopante de cancer și că activitatea postului era ostilă regimului comunist din România.