Academicianul Grigore Brâncuș a trecut la cele veșnice

Academicianul Grigore Brâncuș, unul dintre cei mai mari oameni de litere ai României, a murit la vârsta de 93 de ani.

Grigore Brâncuș s-a născut la 20 martie 1929, în comuna Peştişani din județul Gorj. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din Bucureşti, urmează studii de specializare în Albania. Aici va desfășura o serie de anchete dialectale în sate locuite de aromâni. În 1968 își susține doctoratul, coordonator fiind academicianul Alexandru Rosetti.

Grigore Brâncuș devine cadru didactic universitar la numai 21 de ani, la Facultatea de Litere a Universității din Bucureşti. A ținut cursuri între 1950 – 1999. Timp de 18 ani a condus Catedra de limba română, iar între 1970 – 1972 a deținut funcția de prodecan al facultății. Din 1990 este conducător de doctorat, iar din 1999 profesor consultant. În perioada 1968 – 1969 a funcționat ca lector de limba română la universitățile din Amsterdam şi Groningen din Olanda.

Citește și Scriitorul, dramaturgul şi academicianul francez René de Obaldia a murit la vârsta de 103 ani

Grigore Brâncuş are contribuţii ştiinţifice deosebite în istoria limbii române, lingvistică balcanică şi filologie, dezvoltând o serie de cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrări, între care „Limba română contemporană. Morfologia verbului”, „Vocabularul autohton al limbii române”, „Introducere în istoria limbii române”, „Concordanţe lingvistice româno-albaneze”, şi în importante reviste de specialitate. A colaborat la alcătuirea Dicţionarului limbii române al Academiei Române.

În 1976 a fost distins cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Din 2006 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar în 2011 a fost ales membru titular. A fost director onorific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.

Institutul de Studii Sud-Est Europene apreciază că „profesorul Grigore Brâncuș a publicat lucrări fundamentale despre substratul limbii române și concordanțele lingvistice româno-albaneze. Studiile sale sunt continuate de discipolii săi în cadrul programului de cercetări al Institutului de Studii Sud-Est Europene.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.