Un acord care reînnoieşte parteneriatul de colaborare ştiinţifică dintre Academia Română şi Academia Bulgară de Ştiinţe a fost semnat, marţi, de preşedinţii celor două instituţii, Ioan-Aurel Pop şi Julian Revalski, informează Agerpres.
Documentul, semnat la Clubul Academicienilor, prevede continuarea colaborării în diverse domenii ale cercetării ştiinţifice şi academice, precum istorie, chimie, medicină, fizică nucleară, etnografie şi folclor, lingvistică.
Cei doi preşedinţi au evocat momentul înfiinţării Academiei Bulgare de Ştiinţe, în urmă cu 155 de ani, în exil, pe teritoriul românesc, la Brăila, tradiţiile colaborării dintre cele două foruri. Academicienii Ioan-Aurel Pop şi Julian Revalski şi-au exprimat speranţa în diversificarea în viitor a schimburilor academice.
Cercetători din cadrul Academiei Bulgare au prezentat o serie de scurte prelegeri vizând colaborarea dintre cele două instituţii.
Un cuvânt de salut a transmis ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Radko Vlaikov.
La ceremonie a luat parte o delegaţie de peste 20 de academicieni, oameni de ştiinţă şi de cultură din Bulgaria, aflaţi în vizită oficială la Academia Română.
Evenimentul a precedat vernisarea expoziţiei „Petar Beron. 200 de ani de la prima ediţie a Abecedarului cu peşti”, primul abecedar în limba bulgară, lucrare tipărită la Braşov, în anul 1824, care va fi deschisă, marţi seară, în Cupola de Sticlă a Bibliotecii Academiei Române.
Cele 14 bannere ale expoziţiei prezintă prima ediţie a Abecedarului cu instrucţiuni diverse (1824), cunoscută sub numele de ‘Abecedarul cu peşti’ datorită desenului de pe copertă, care ilustrează o balenă. O serie de panouri sunt dedicate autorului, Petar Beron, un proeminent savant şi educator din timpul Renaşterii Naţionale a Bulgariei, care a înţeles că educaţia europeană este esenţială pentru dezvoltarea rapidă şi de succes a societăţii bulgare.
Citește și Primul Abecedar în limba bulgară, expus la Academia Română
Academia Bulgară de Ştiinţe a fost înfiinţată, la Brăila, în data de 29 septembrie 1869, cu numele de Societatea Învăţată Bulgară.
Potrivit Biroului de Comunicare şi relaţii publice al Academiei Române, la momentul fondării, Societatea întruchipa aspiraţiile patrioţilor renaşterii bulgare precum Marin Drinov (profesor la Universitatea Harkov), Vasil Drumev (prim-ministru al Principatului Bulgariei şi episcop mitropolit de Târnovo), Gavril Krustevich (guvernatorul Rumeliei de Est), care urmăreau sincronizarea poporului bulgar cu evoluţia naţiunilor europene dezvoltate. După eliberarea Bulgariei, în 1878, Societatea şi-a mutat activităţile la Sofia şi s-a impus ca un centru ştiinţific cu autoritate, având o bogată activitate socială, culturală şi politică.
În prezent, Academia Bulgară de Ştiinţe reprezintă, asemeni majorităţii academiilor naţionale, cel mai important for ştiinţific şi spiritual din Bulgaria, având statut autonom şi fiind guvernată în conformitate cu principiile democratice, valorile universale, tradiţiile şi interesele naţionale.
Totodată, Academia Bulgară de Ştiinţe este cea mai mare organizaţie de cercetare din Bulgaria, cuprinzând 44 de institute de cercetare şi mai multe unităţi specializate, inclusiv patru muzee, o bogată bibliotecă şi o editură. În prezent, are aproximativ 2.400 de oameni de ştiinţă, reprezentând aproximativ 15% din personalul academic din Bulgaria.
Academia Bulgară de Ştiinţe dezvoltă o largă cooperare internaţională, având încheiate acorduri de parteneriat ştiinţific cu peste 45 de academii străine, între care Academia Română ocupă un loc constant.