Agerpres împlinește 133 de ani de existență

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES împlineşte la 27 martie 2022, 133 de ani de existenţă.

La 27 martie 1889 era înfiinţată, cu titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română – „Agence Telegraphique de Roumanie” – „Roumagence”, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă”, care de-a lungul timpului, a avut mai multe denumiri: Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română (1889-1917), Agenţia Telegrafică Română „Orient-Radio” – RADOR (1921-1949), Agenţia Română de Presă – AGERPRES (1949-1989), Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (1990-2008) şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (din 2008).

Documentele oficiale, care au stat la baza înfiinţării primei agenţii naţionale de presă, datează din zilele de 15/27 şi 16/28 martie 1889, ambele conţinând în mare aceleaşi înscrisuri, şi poartă semnăturile ministrului român de externe, Petre P. Carp, şi a directorului şi proprietarului „Politische Correspondenz”, Erich Schaffer.

La 24 ianuarie/5 februarie 1889, ministrul de Externe, Petre P. Carp, ceruse „Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor” din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o ”odae mare în casele ce le ocupă” viitoarei agenţii telegrafice pentru a-şi începe activitatea, potrivit lucrării „Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989” (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

Agenţia Telegrafică a României şi-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, fapt atestat de scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul „Agence Roumaine – Correspondence telegraphique nationale”. În scrisoarea semnată de primul său director, M. Brăneanu, acesta cerea să se intervină pentru ca Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenţia Română le transmitea străinătăţii şi menţiona: „Ieri am expediat prima telegramă”. Odată cu inaugurarea Palatului Poştelor şi Telegrafului de pe Calea Victoriei în 1900, agenţia şi-a mutat sediul aici. În 1904, la conducerea Agenţiei s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de externe.

Citește și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Regal de carte la Salonul cultural de la Palatul Brătianu

La sfârşitul anului 1916, în condiţiile ofensivei germane, odată cu evacuarea guvernului român la Iaşi, agenţia a fost şi ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunţa, la 2 noiembrie 1917, legaţia de la Paris, că „Agenţia Română nu mai funcţionează”.

Prima agenţie naţională de presă modernă – „Orient-Radio RADOR” a fost fondată, la 16 iunie 1921, ca societate mixtă, potrivit lucrării „Agenţiile de presă din România 1889-1999” (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, 2001). Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris şi avocatul Sebastian Şerbescu. Această iniţiativă a fost susţinută puternic de ministrul afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale, potrivit lucrării „Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989” (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). Sediul agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu.

La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri semnată de Ion I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acţiunile societăţii anonime „Orient Radio-RADOR”, devenind proprietarul exclusiv al agenţiei de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunţe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerinţelor celei de-a doua conferinţe a agenţiilor de presă aliate.

Citește și Dorin Tudoran și revista „Agora” (SUA) în rezistența anticomunistă românească din exil

„Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii ‘Orient-Radio’ (RADOR S.A.)” a fost votată în Senat la 3 martie şi în Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1926 şi promulgată de regele Ferdinand la 24 martie. În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenţiei. Acesta a fost sediul RADOR şi, mai târziu, al AGERPRES-ului, până la mutarea acestuia din urmă în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei. Bombardamentele din 24, 25 şi 26 august 1944 au distrus complet imobilul din Matei Millo. RADOR-ul s-a mutat atunci în strada Nicolae Filipescu nr. 40, într-o clădire pusă la dispoziţie de Ministerul de Externe, de unde transmitea presei centrale ştirile recepţionate de la agenţii.

Citește articolul integral pe AICI