Arhimede

Arhimede – Geniul matematicii și fizicii din Antichitate

Distribuie

Arhimede s-a născut în jurul anului 287 î.Hr., în orașul Siracuza, din Magna Graecia (acum Sicilia, Italia). Provenind dintr-o familie aristocratică, el a fost fiul lui Phidias, un astronom și matematician renumit. Pasiunea pentru știință și matematică a fost moștenită de la tatăl său, iar Arhimede a ajuns să fie recunoscut drept unul dintre cei mai mari matematicieni și fizicieni ai tuturor timpurilor.

Educația sa a avut loc în Alexandria, Egipt, la faimoasa Școală a Muzeului, unde a studiat sub îndrumarea discipolilor lui Euclid. Aici, Arhimede și-a dezvoltat cunoștințele de matematică, geometrie și astronomie, ce aveau să stea la baza lucrărilor și descoperirilor sale ulterioare.

Principalele contribuții ale lui Arhimede în matematică și fizică

Arhimede a avut o gamă largă de interese și contribuții în știință, printre care se numără descoperirile și teoremele sale în geometrie, mecanică și hidrostatică. Una dintre cele mai importante realizări ale sale a fost determinarea numărului π (pi), aproximându-l cu mare acuratețe. De asemenea, a dezvoltat metode de calcul ale ariilor și volumelor diferitelor forme geometrice.

În domeniul fizicii este cel mai cunoscut pentru Principiul lui Arhimede, care afirmă că un obiect scufundat într-un fluid primește o forță ascensională egală cu greutatea fluidului deplasat. Acest principiu, esențial în hidrostatică și în înțelegerea fenomenelor de flotare, i-a permis să descopere și să explice legile echilibrului corpurilor plutitoare. A contribuit, de asemenea, la dezvoltarea teoriei pârghiei și a inventat o serie de dispozitive mecanice, precum șurubul lui Arhimede, care a revoluționat modul în care se ridică și se transportă apă.

În lucrarea „Despre echilibrul corpurilor“, Arhimede a formulat axioamele statice: „Două greutăți egale suspendate de brațele unei pârghii egale cu punctul de sprijin la mijloc sunt în echilibru“, „Centrul de greutate al unui triunghi se află pe verticala coborâtă din vârful triunghiului, asupra laturii opuse“.

Moartea lui Arhimede

Arhimede a murit în anul 212 î.Hr., în timpul asediului Siracuzei de către armata romană condusă de consulul Marcus Claudius Marcellus. Conform legendelor, a fost ucis de un soldat roman, în ciuda faptului că Marcellus dăduse ordin să fie capturat în viață și să fie tratat cu respect.

Moștenirea lui este impresionantă, iar lucrările și descoperirile sale au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a științei și tehnologiei. Numeroasele sale inovații și contribuții în domeniul matematicii, fizicii și ingineriei au fost studiate și aprofundate de-a lungul secolelor. Arhimede a fost un vizionar al timpului său, iar înțelepciunea sa și abilitatea de a rezolva probleme complexe l-au consacrat drept un geniu al științei antice.

Scrierile sale care au rămas includ lucrări precum „Despre echilibrul planetelor“ (Cartea I), „Cvadratura paralelei“, „Despre echilibrul planetelor“ (Cartea II), „Scrisoare către Eratostene“, „Despre unele teoreme de mecanică“, „Despre balanță“, „Despre pârghii“ și „Despre punctele de sprijin“.

Pe lângă impactul său asupra lumii științifice, Arhimede a fost, de asemenea, sărbătorit și în cultura populară. Multe dintre invențiile și descoperirile sale au fost prezentate în literatură, artă și cinematografie, ilustrând geniul său și aducându-i un omagiu.

De asemenea, Arhimede a fost onorat în știință prin denumirea unor obiecte și concepte după numele său. Un crater de pe Lună și un asteroid din centura principală poartă numele său, subliniind importanța și recunoașterea contribuțiilor sale în domeniul științei.

Citește și Viața lui Arhimede prin ochii lui Plutarh