Asociaţii, istorici şi foşti miniştri solicită clasarea ca monument istoric a închisorii Pitești

Mai multe asociaţii, dar şi istorici şi foşti miniştri cer preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Nicolae Ciucă şi ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, să se implice în clasarea ca monument istoric a tuturor corpurilor de clădire ale fostei închisori de la Piteşti, unde sute de deţinuţi politic din perioada comunistă au fost torturaţi şi unde s-a desfăşurat ”Experimentul Piteşti”. Apelul este făcut printr-o scrisoare deschisă, în contextul în care semnatarii acesteia au informaţii conform cărora unul dintre corpurile de clădire ale fostei închisori, în care s-au aflat celulele deţinuţilor care se opuneau regimului totalitar, ar urma să fie demolat şi pe locul acestuia să se construiască un bloc de locuinţe, potrivit news.ro.

Scrisoarea deschisă transmisă celor trei oficiali sub antetul Fundaţiei Memorialul Închisoarea Piteşti are 22 de semnatari, între care preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, fostul deţinut politic Sergiu Rizescu, scriitoarea Ana Blandiana, foştii miniştri Teodor Baconschi şi Theodor Paleologu, istorici precum Marius Oprea, Clara Mareş, Cosmin Năsui, Emanuel Costoiu, precum şi profesori, muzeografi şi reprezentanţi ai unor asociaţii care militează pentru păstrarea memoriei victimelor comunismului.

Documentul prezintă situaţia fostei închisori de la Piteşti, unde s-a derulat ”Experimentul Piteşti” şi unde peste 600 de studenţi au fost torturaţi pe motiv că militau împotriva comunismului.

Citește și Îndepărtarea crucii comemorative de la Pitești adresată ,,eroilor’’ fostei Securități – poziția SRI

Conform semnatarilor scrisorii, o parte a clădirii fostei unităţi de detenţie construită în anul 1941 a fost clasată Ansamblu Memorial Grupa A, în anul 2009, şi se află în proprietatea Fundaţiei Memorialul Închisoarea Piteşti. În anul 1977 închisoarea a fost desfiinţată, iar clădirea a devenit sediul Trustului de Construcţii Industriale Piteşti. În 1991, la desfiinţarea Trustului de Construcţii, din acesta s-au desprins mai multe companii private care au în proprietate zone din fosta închisoare.

O parte din unitatea de detenţie a fost transformată în muzeu memorial de către Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti, în anul 2014. Conform scrisorii deschise, proprietarul fostului ”celular” al închisorii, compania privată Conarg SA, a obţinut de la Primăria Piteşti un certificat de urbanism pentru desfiinţarea clădirii pe care o deţine pe amplasamentul fostei închisori, unde ar urma să fie ridicat un imobil cu locuinţe colective.

Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti s-a adresat Ministerului Culturii care, în aprilie anul trecut, a răspuns că membrii Secţiunii de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice ”încurajează declanşarea procedurii de clasare de urgenţă şi întocmirea dosarului de clasare conform normelor metodologice”.

Citește și Filmul „Experimentul Pitești” a fost lansat la Teatrul National, ca un omagiu pentru foștii deținuți politic

La un an şi jumătate de la acel răspuns, Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti nu a primit o decizie privind finalizarea clasării imobilelor şi, deşi a continuat să transmită autorităţilor adrese, nu a primit răspunsuri la acestea.

”Reamintim importanţa deosebită a corpului de clădire din proprietatea Conarg SA, precum şi a restului imobilului care nu a fost clasat încă, dată de faptul că în aceste secţii se aflau celulele pentru deţinuţi, folosite aproape exclusiv pentru detenţia politică în perioada 1944-1964. Zona de subsol (nivel -2) a celularului este păstrată cel mai aproape de starea originală a fostului penitenciar. Insistăm ca fiecare element din ansamblul fostului penitenciar să fie clasat ca monument istoric şi protejat, tocmai pentru că fiecare este un martor de netăgăduit al ororilor petrecute în timpul dictaturii comuniste în acest penitenciar. Mai mult, fiecare element conservat contribuie la o vedere de ansamblu asupra complexului penitenciarului, îmbogăţind patrimoniul material şi imaterial al României, cercetarea istorică despre sistemul concentraţionar din România şi contribuind la păstrarea memoriei evenimentelor istorice petrecute aici”, se arată în scrisoarea deschisă.

Citește și Nicolae Itul, Iordan Răitaru și Bal Corneliu, supraviețuitori ai Experimentului Pitești

Semnatarii documentului atrag atenţia asupra aspectelor de ordin etic pe care le implică ridicarea unui bloc de locuinţe pe amplasamentul unde oameni care au luptat pentru libertate au fost torturaţi.

”Atragem atenţia şi asupra aspectelor estetic şi etic al unui bloc de locuinţe pe chiar locul unde sute de tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei anticomunişti au fost anchetaţi, torturaţi şi înfometaţi de către regimul comunist. Ansamblul fostei închisori, ciuntit în eventualitatea unei demolări, ar deveni sufocat şi lipit de o clădire complet diferită şi nepotrivită ca utilitate şi aspect. În plus, acest corp de clădire ce se vrea demolat este legat structural de restul imobilului şi nu există niciun studiu tehnic specializat care să stabilească exact starea structurii întregii clădiri, nici consecinţele demolării unei părţi asupra restului imobilului. Ne exprimăm profunda îngrijorare asupra faptului că demolarea poate afecta corpurile de clădire unde în prezent funcţionează Memorialul Închisoare Piteşti”, se mai arată în scrisoarea deschisă.