Inginer, inventator și pionier al aviației române și mondiale, Aurel Vlaicu, născut în comuna Binținți din județul Hunedoara, redenumită mai târziu după numele său, survola în 1912 Uzina „Victoria” Călan.
„Când am fost pe la Călan, văzând că au rămas tare înapoi, ca să le aștept, m-am învârtit de câteva ori în jurul hoarnelor de la fabrica de fier, până au sosit gâfâind și automobilele, apoi am luat-o iar în zbor înainte pe de-asupra lor”, afirma Vlaicu în 1912, citat de ziarul Libertatea din Orăștie.
Câteva decenii mai târziu de la decesul său, în Călan lua naștere un centru experimental de zbor cu planorul.
Într-un număr din revista Familia Română (2013), Aurelia Baciu readuce în actualitate o scrisoare trimisă de Aurel Vlaicu prietenului său George Popovici din Nădăștia (UAT Călan), fost coleg la Orăștie. Acesta primește ilustrata la 3 iulie 1900.
Pe marginea liberă a ilustratei pot fi citite câteva fraze scrise cu creionul: „Iubite prietene, deja am început să lucrez la mașina de zburat. Te rog trimite-mi cât mai repede ceasul să nu creadă că eu l-am dosit. Răspunde-mi urgent. Al tău prieten, Aurel Vlaicu”.
Centrul experimental de zbor cu planorul de la Călan (1948)
Anul 1940, şcoala de zbor fără motor de la Petroşani organizează o tabară de zbor cu scop de cercetare a zonei Călan. Tabara a fost organizată în apropierea satului Sântămăria de Piatră, pe coasta dealului Măgura Călanului. Aici s-au făcut mai multe încercări în vederea studierii posibilităţilor de zbor plutit, printre care trebuie remarcat zborul instructorului Bănulescu Eugen care, la bordul unui planor Salamandra, a executat un zbor cu durat de 5 ore, ceea ce înseamnă proba de durată pentru „C” -ul de argint. Era pentru prima dată când un planorist român, decolat de aici, survola peste viitorul câmp de zbor de la Săulești – Deva.
Citește și Privatizarea stațiunii Aquae Călan (1995)
După 8 ani, în 1948, a luat ființă în Călan un centru experimental de zbor cu planorul în remorcaj de avion. Tot aici, pentru scurt timp și-a desfășurat activitatea și Mircea Finescu, născut la Arad, pe 26 ianuarie 1923, de profesie inginer mașini termice.
Mircea Finescu a fost unul dintre cei care au revoluționat planorismul în România.În perioada 1947-1948 a fost instructor la Mocrea și Călan. Printre realizările sale la Călan se numără C-ul Argint, a cincea insignă internaţională efectuată în ţară, se întâmpla în 1948, tot în acest an și tot la Călan a efectuat un curs de pilotaj fără vizibilitate şi instructor de dublă comandă la remorcaj avion. Mircea Finescu s-a stins din viață pe 1 iulie 2011 la vârsta de 88 de ani.