Stațiunea Băile Herculane, cea mai veche și una dintre cele mai vizitate stațiuni balneare cu regim permanent din România și Europa de Est, se află într-un cadru natural pitoresc în partea de sud-vest a țării. Acest loc fascinant atrage turiști și vizitatori dornici să descopere puterile curative ale apelor sale și să se bucure de peisajele uluitoare din împrejurimi.
Stațiunea milenară Băile Herculane este menționată în cronici sub denumirea în limba latină „AD AQUAS HERCULIS SACRAS AD MEDIAM”. Aceasta se bucură de un climat de depresiune intramontană, cu influențe submediteraneene și oferă turiștilor ape minerale izotermale și hipertermale (38-60 °C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compoziții chimice. Toate acestea contribuie la posibilitățile de tratament pe care stațiunea le oferă, incluzând aerosoli, masaje, electroterapie, kinetoterapie și multe altele. Facilitățile existente permit tratarea rahitismului, reumatismului și osteoporozei, ameliorarea bolilor cardiovasculare și artritice, precum și a afecțiunilor neurologice, dermatologice sau pediatrice.
Băile Herculane sunt nu doar un loc de tratament, ci și un punct de plecare pentru numeroase excursii spre rezervațiile naturale din zonă, precum Domogled – Cheile Carașului, Cheile Nerei – Beușnița, cascadele Bigăr și Beușniței, Peștera Comarnic, Parcul Natural Porțile de Fier și multe alte obiective turistice.
Originea acestei stațiuni se întinde pe o durată de aproape două milenii, fiind fondată în anul 102 d.Hr. de împăratul Traian. Numele stațiunii este legat de zeul Hercules, fiul lui Zeus și al frumoasei Alcmena, considerat în mitologia romană patron al izvoarelor termale și simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală. Romanii au construit aici temple, băi, monumente și statui dedicate zeilor Hercules, Esculap și Higeea.
Citește și Descoperă stațiunea Geoagiu-Băi: Oază de sănătate și istorie în inima României
Din vremea romanilor au rămas numeroase vestigii, iar începând cu 1718, istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane este strâns legată de Imperiul austriac. În 1736, generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului Carol al VI-lea, începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces și a edificiilor din stațiune. Băile „Neptun” și „Diana”, Ansamblul arhitectonic dintre Baia Neptun și Podul Roșu, Ansamblul Cazinoului, Piața Hercules, hotelurile „Traian” și „Decebal”, podurile de piatră și fontă peste râul Cerna, statuia lui Hercules și statuia zeiței Diana, pavilioanele istorice 4, 5 și 6, gara și alte clădiri poartă amprenta unui baroc austriac unic în Europa.
De-a lungul timpului, Băile Herculane au fost vizitate de numeroase personalități, între care împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef și împărăteasa Elisabeta. Împăratul Austriei, în 1852, considera stațiunea „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta (Sisi) a scris un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezență distinctă și încântătoare.
După Primul Război Mondial și Tratatul de la Trianon, Banatul și Băile Herculane au devenit parte a României. În stațiune există Muzeul Nicolae Cena, ale cărui colecții au început să fie constituite începând cu anul 1922. După al Doilea Război Mondial, localității i s-a acordat statutul de oraș și, prin hotărârea nr. 1.016 din 12 octombrie 2011, statutul de stațiune turistică balneară de interes național.
În prezent, Băile Herculane continuă să atragă turiști și vizitatori datorită apelor sale curative și a frumuseții naturale a regiunii. Stațiunea este un loc perfect pentru cei care caută relaxare, tratament și aventură în inima României, bucurându-se de o tradiție îndelungată în domeniul balneologiei și de peisaje uluitoare.