Baltagă Alexandru. S-a născut la 14 aprilie 1861, în comuna Lozova, județul Lăpușna, în familia preotului Ștefan Baltagă. După absolvirea școlii primare din comuna sa natală, la 15 iunie 1883, a absolvit cu mențiune Seminarul Teologic de 10 clase din Chișinău, după care a lucrat doi ani ca pedagog la Școala Spirituală de băieți din capitala guberniei. A fost hirotonit ca preot în 1886 la Călărași, județul Lăpușna. În perioada anilor 1893 – 1895, 1898, 1902 și între 1919 – 1925 a condus Congresele școlare ale Basarabiei și a fost ales, succesiv (din 1903 până în 1918), președinte al congreselor eparhiale anuale din Basarabia și între 8 martie 1905 – 1 decembrie 1926. Între 1918 – 1925 a fost membru ales al Comitetului Eparhial din Chișinău.
Din 1925 a fost membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Chișinăului, iar din anul 1932 a devenit reprezentant eparhial în Congresul Național Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române. Între 1922-1935 a activat în calitate de președinte al Consiliului de administrație al „Uniunii Clericilor ortodocși din Basarabia”. Desemnat ca reprezentant al preoțimii basarabene în „Sfatul Țării”, între 21 noiembrie 1917 și 27 noiembrie 1918. În calitate de deputat în Sfatul Țării, la data de 27 martie 1918, votează pentru unirea Basarabiei cu Regatul Român.
A fost arestat și anchetat la Chișinău, sub acuzația că „în anul 1918, având o atitudine dușmănoasa față de Rusia Sovietică, a participat activ în cadrul Sfatului Țării și a votat pentru unirea Basarabiei cu România.”
A fost deportat în Kazan, unde la 7 august 1941 a decedat într-una din închisorile gulagului sovietic.
Bibliografie: Colesnic, Iurie, Basarabia necunoscută, vol. III, Editura Museum, 1993; Păcurariu, Mircea, Istoria bisericii ortodoxe române, vol. I – III, Editura Institutului biblic și de misiune al bisericii ortodoxe române, 1991; Popovschi, Nicolae, Istoria bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruși, Editura Museum, 2000; Tihonov, Ludmila, Politica statului sovietic față de cultele din R.S.S. Moldovenească, Editura Prut International, 2004; Țurcanu, Ion, Bessarabiana: Teritoriul dintre Prut și Nistru în cîteva ipostaze istorice și reflecții istoriografice, Editura Cartdidact, 2002.