Sub un număr imens de corturi montate în orașul saudit Jeddah, artefacte religioase sunt expuse alături de opere de artă contemporană, ca parte a eforturilor depuse de autoritățile locale pentru a oferi acestui regat o imagine modernă, informează AFP.
Bienala de Artă Islamică 2025, desfășurată sub sloganul „And All That Is In Between”, își asumă riscul de a combina lucrările a aproximativ treizeci de artiști contemporani cu obiecte religioase, inclusiv cu piesa centrală a expoziției: secțiuni din „kiswa”.
Acea pânză neagră brodată cu aur și argint acoperă Kaaba, edificiul cubic ce se profilează în marea moschee de la Mecca, spre care musulmanii se îndreaptă pentru a se ruga.
Într-un terminal al Aeroportului Internațional Regele Abdulaziz, expoziția găzduiește și alte comori, inclusiv obiecte prețioase împrumutate de la Muzeul Victoria & Albert din Londra, Muzeul Luvru din Paris, precum și artefacte rare de la Biblioteca Vaticanului, inclusiv un Coran medieval în scriere ebraică.
„Dialoguri trecut-prezent”
„Dialogul dintre trecut și prezent subliniază transformările profunde în curs de desfășurare în Arabia Saudită, gardianul celor mai sfinte locuri ale islamului”, a declarat artistul saudit Muhannad Shono, curatorul expoziției de artă contemporană.
Prin planul de reformă „Vision 2030”, inițiat de prințul moștenitor și totodată conducătorul de facto al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, regatul saudit a investit masiv în sport, inclusiv în găzduirea Cupei Mondiale de Fotbal din 2034, precum și în cultură și turism. Această strategie vizează diversificarea unei economii dependente de petrol, dar și îmbunătățirea imaginii țării, care a fost afectată de reprimarea disidenților.
„Avem concepții tradiționale despre islam (…) pe care este timpul să le reexaminăm dintr-un unghi nou”, a declarat Abdelelah Qutub, un arhitect în vârstă de 31 de ani care a călătorit de la Mecca pentru a vizita expoziția, ce va rămâne deschisă până pe 25 mai.
Mult timp dominant în Arabia Saudită, wahhabismul a interzis reprezentarea figurilor umane și animale. Dezaprobarea acestora de către majoritatea școlilor de gândire sunnite a condus la prevalența motivelor geometrice în arta islamică.
La Jeddah, însă, expoziția include și miniaturi persane medievale, inclusiv portrete regale, precum și o fântână proiectată de artistul yemenit-indonezian Anhar Salem, ale cărui plăci mozaicate, asamblate în funcție de culori cu ajutorul inteligenței artificiale, sunt compuse din avataruri găsite online, multe dintre ele reprezentând chipuri umane.
Artista franco-libaneză Tamara Kalo a recreat camera obscură, strămoșul aparatului de fotografiat inventat în secolul al XI-lea de filosoful musulman Alhazen (Ibn Al-Haytham), cu o instalație din cupru menită să pună sub semnul întrebării „ce înseamnă să vezi și să fii martor”, a declarat ea.
Alte lucrări sunt surprinzătoare prin îndrăzneala lor, cum ar fi un disc masiv uns cu petrol, un produs pentru care Arabia Saudită este primul exportator mondial, care se învârte neîncetat. „Este o alegorie a timpului”, potrivit creatorului său, artistul italian Arcangelo Sassolino.
În timp ce Arabia Saudită a fost mult timp percepută ca o țară „secretă și ultraconservatoare”, Bienala de Artă Islamică este „o parte a acestei strategii de a proiecta o imagine de deschidere, esențială pentru planul ‘Vision 2030’”, a declarat James Dorsey de la Universitatea Națională din Singapore.
Public divers
Situată strategic într-un terminal apropiat de cel rezervat pelerinilor care călătoresc la Mecca, acoperind o suprafață de 100.000 de metri pătrați, Bienala de Artă Islamică atrage un public divers, alcătuit din iubitori de artă și credincioși musulmani.
„La precedenta ediție, oamenii treceau de la un terminal la altul pentru a descoperi pavilioanele”, a explicat Julian Raby, istoric de artă și unul dintre directorii artistici ai expoziției.
După ce a atras 600.000 de vizitatori la prima sa ediție din 2023, un număr apropiat de cel al Bienalei de la Veneția (700.000 în 2024), actuala ediție își propune să depășească 1 milion de vizitatori.
„Această dimensiune internațională contrastează cu modul în care mulți oameni percep Arabia Saudită, ca pe o țară închisă. Însă lumea islamică (…) a fost întotdeauna (…) dinamică”, a declarat Julian Raby.
Stând în fața sculpturii sale monumentale, reprezentând o tufă de trandafiri din oțel negru plutind deasupra unei fântâni, artista iordaniană Raya Kassisieh spune că este mândră că lucrările sale pot fi expuse în cadrul unui astfel de eveniment.
„Suntem legitimi (…) să împărțim un spațiu (artistic) cu Occidentul”, a declarat ea.