Brătianu Constantin I. C. Cunoscut și ca Dinu Brătianu. S-a născut pe 13 ianuarie 1866, în comuna Florica, astăzi Ștefănești, lângă Pitești. A fost al doilea fiu al lui Ion C. Brătianu, fondatorul regatului României și a Piei Brătianu (născută Pleșoianu). A fost căsătorit cu Alexandrina Brătianu (Costinescu) alături de care a avut trei fii, Ion C. Brătianu, Constantin C. Brătianu și Dan C. Brătianu.
A studiat ingineria la Școala Politehnică din București și mai apoi la Institutul de Mine din Paris. Între anii 1910 și 1938 a fost în mod permanent deputat în parlament din partea partidului liberal, iar în 1933 a funcționat ca Ministru de Finanțe. În 1934 a fost ales președinte al Partidului Național-Liberal.
A luat parte la negocierile regelui Mihai cu partidele politice pentru răsturnarea lui Ion Antonescu, fiind numit la 23 august 1944 ministru fără portofoliu în guvernul Constantin Sănătescu, alături de I. Maniu (PNȚ), C. Titel Petrescu (PSD) și L. Pătrășcanu (PCR).
După lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost reprezentant în guvern al Partidului Național Liberal (PNL) ca ministru de stat, ca și Iuliu Maniu din partea Partidului Național Țărănesc. A deținut următoarele funcții: Ministru Secretar de Stat în guvernul Sănătescu (23 august 1944 – 4 noiembrie 1944); Ministrul Producției de Război în guvernul Sănătescu (4 noiembrie 1944 – 6 decembrie 1944): Ministrul Producției de Război în guvernul Rădescu (6 decembrie 1944 – 28 februarie 1945). După 6 martie 1945 a devenit, ca şef al unui partid istoric, ţinta de atac al noii puteri, fiind permanent supravegheat. Pe 5/6 mai 1950, în cadrul acțiunii cunoscută drept „Noaptea demnitarilor”, a fost arestat, transportat la închisoarea din Sighet, unde a murit la scurt timp.
Bibliografie: Achim, Valeriu, Închisoarea din Sighet acuză, Editura Gutinul, Baia Mare, 1991; Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România. (1945-1964), Fundația Academia Civică, București, 2000; Bratianu, Maria G., Gheorghe I. Brătianu: enigma morții sale, Fundația Academia Civică, 2003; Courtois, Stéphane; Kauffer, Rémi, Cartea neagră a comunismului, Editura Humanitas, 1998; Giurescu, Constantin C., Cinci ani și două luni în penitenciarul de la Sighet: 7 mai 1950-5 iulie 1955, Editura Fundației Culturale Române, 1994; Pacepa, Ion Mihai, Cartea neagră a Securității, vol. I, Editura Omega, 1999; Pentelescu, Aurel, În fața istoriei. Gheorghe I. Brătianu (1898-1953). La 50 de ani de la moartea sa, Editura Dacia, 2003; Ratiu, Alexander; Rusan, Romulus, Memoria închisorii Sighet, Fundația Academia Civică, 1999.