Bușilă Constantin (n. 1877 – d. 1949)

Bușilă Constantin. S-a născut pe 4 mai 1877, în Galați. A urmat cursurile Liceului „Principatele Unite” din Iași, după care s-a înscris la Școala Națională de Poduri și Șosele din București, unde a absolvit, în 1900, ca șef de promoție. Doctorand în domeniul electrotehnic la Universitatea din Liege, Belgia. Profesor universitar, prorector în cadrul Școlii Politehnice și, mai apoi, Decan al Facultății de Electromecanică, până în 1940. Ministru al Comunicaţiilor între 10 iulie 1941 – 7 octombrie 1943.

A fost judecat în procesul „Marii Trădări Naţionale” de către Tribunalul Poporului din Bucureşti, 6-15 mai 1946; acuzat conform art. 5 şi 15 din Legea 312/1945, Legea 61/1946 şi art. 241 C.P.P., găsit vinovat de dezastrul ţării, crime de război şi trădarea intereselor poporului român. Constantin Bușilă a decedat la închisoarea din Aiud.

Bibliografie: Ancel, Jean; Bines, Carol; Bauer, Yehuda, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Ia Iași, 29 iunie 1941, Editura Polirom, 2005; Duțu, Alesandru, Retegan, Mihai, Război și societate. De la Prut în Crimeea (22 iunie-8 noiembrie 1941), Editura Rao, 2000; Nastasă Lucia, Itinerarii spre lumea savantă. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate, 1864-1944, Editura Limes, 2006; Rădulescu-Zoner, Șerban, A fost un destin. Amintiri, mărturii, dezvăluiri, Editura Paideia, 2003.

Indice – Deținuți politic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.