Carlaonț Ioan. S-a născut pe 19 octombrie 1885, în Miculești, județul Mehedinți. A urmat Școala Militară de Artilerie și Geniu din București (1904-1906) și Școala Superioară de Război (1919-1920). În anul 1935 a fost avansat General de Brigadă, iar în anul 1940 General de Divizie.
Funcții militare deținute: Comandant de secție în cadrul Regimentului 5 Artilerie (1906 – 1910); Comandant de secție și baterie în Regimentul 1 Artilerie (1910 – 1914); Comandant de divizion în Regimentul 21 Artilerie (1914 – 1916); Comandant al Atelierelor de Reparații ale Corpului 1 Armată din Craiova (1921); Comandant al Regimentului 38 Obuziere (1926 – 1928); Comandant al Școlii Speciale de Artilerie din Timișoara (1928 – 1933); Comandant al Brigăzii a doua Artilerie (1933 – 1937); Comandant al Centrului de instrucție Artilerie (1937); Comandantul Artileriei Corpului 5 Armată (1937 – 1939); Comandant al Diviziei 11 Infanterie (1939 – 1940). Pe 6 august 1940 a fost trecut în rezervă și repartizat ca ofițer de rezervă în Marele Stat Major.
După anul 1945, a organizat în Oltenia detașamente de rezistență anticomunistă. A fost arestat în luna octombrie a anului 1948, învinuit că a acceptat să devină șeful unei organizații catalogată de către autorități ca subversivă și teroristă. Tribunalul Militar Craiova, prin Sentința nr 28, din 21 iunie 1949, l-a condamnat la 15 ani temniță grea, 10 ani de degradare civică și 10.000 lei cheltuieli de judecată. Ioan Carlaonț a decedat la 6 februarie 1952, orb, anchilozat, bolnav de TBC, într-o celulă a închisorii din Aiud.
Bibliografie: Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România. 1945-1964, Fundația Academia Civică, 2000; Ciuceanu, Radu, Regimul penitenciar din România: 1940-1962, I.N.S.T., București, 2001; Duțu, Alesandru; Dobre, Florica, Drama generalilor Români: 1944-1964, Editura Enciclopedică, 1997; Kiriţescu, Constantin I.; Kiriţescu, Costin; Buzatu (cord.), Gheorghe, România în al doilea război mondial, vol. II, Editura Univers enciclopedic, 1995; Nedelea, Marin, Istoria României în date: 1940-1995, Editura Niculescu, 1997; Scurtu, Ioan, 1948, Arhivele Naționale ale României, 2002.
Indice – Deținuți politic
📢 Vrem să auzim părerea ta!
Urmărește-ne pe Facebook Urmărește-ne pe Twitter Urmărește-ne pe LinkedIn
Urmărește-ne pe Google News