Ciupercă, Nicolae. S-a născut pe 20 aprilie 1882, în Râmnicu Sărat. A absolvit studiile școlii primare și cursul inferior de liceu în orașul natal; cursul superior de liceu la Școala fiilor de ofițeri din Iași; Școala militară de ofițeri activi de Infanterie din București (1902) ca șef de promoție. A fost absolvent al cusururilor Școlii Superioare de război din Paris în 1913. A participat la Războiul de întregire ca maior, șef al biroului operații al armatei a II-a.
Grade deținute: General de Brigadă (1930); General de Divizie (1933); General de Corp de Armată (1940).
Funcții Militare: Ministru de Război al României (1938 – 1939); Inspector General al Armatei (1939); (3 iunie – 9 septembrie 1940); (12 septembrie 1939 – 22 septembrie 1940); Comandant al Armatei a IV-a (22 iunie 1941 – 9 septembrie 1941).
Pentru o perioadă scurtă de timp a deținut funcția de ministru al Apărării Naționale (1939), din care și-a dat însă demisia, invocând cheltuirea unor fonduri din bugetul militar. La data de 9 septembrie 1941 a demisionat din funcția de comandant al Armatei a IV-a, în semn de protest, fiind împotriva continuării războiului dincolo de Nistru. A fost decorat cu numeroase ordine și medalii.
Nicolae Ciupercă a fost arestat pe 12 septembrie 1948 sub acuzația de „complot și uneltire contra ordinii sociale”, fiind încarcerat în celula numărul 8, la data de 31 decembrie 1948, în Penitenciarul Jilava. A decedat la data de 25 mai 1950 în spitalul central nr. 1 al penitenciarului Văcărești, fiind grav bolnav de scleroză cerebrală, sindromul Parkinson, miocardită și azotemie.
Bibliografie: Duțu, Alesandru; Dobre, Florica, Drama generalilor Români, Editura Enciclopedică, 1997; Duțu, Alesandru; Dobre, Florica, Distrugerea elitei militare sub regimul ocupației sovietice în România, I.N.S.T., 2001; Patca, Iulian; Tutula, Vasile, Comandanți ai Armatei a 4- a „Transilvania”. 1916-2001, Editura Casa Cărții de Știință, 2001; Solonari, Vladimir, Purificarea naţiunii, Editura Polirom, 2009.