Lucrările de restaurare, dotare şi punere în valoare a Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu” din localitatea vâlceană ce poartă numele marelui istoric şi revoluţionar român au fost încheiate, cel mai probabil la începutul anului viitor instituţia urmând să fie redeschisă vizitatorilor, care vor putea admira obiecte ce au aparţinut familiei Bălcescu, dar şi una dintre cele importante colecţii masonice din România, informează Agerpres.
Directorul interimar al muzeului din Nicolae Bălcescu, Ionuţ Săraru, a precizat că instituţia deţine circa 13.000 de piese de patrimoniu, dintre care peste 450 sunt bunuri de sorginte masonică, acestea urmând să fie integrate în expoziţia de bază prin rotaţie.
„Mai există un muzeu (cu obiecte masonice – n.n.) în Oradea. Nu vom avea dimensiunea celui de la Oradea, dar avem piese unicat. De exemplu, aici avem un şorţ al Smarandei Colonel Maltopol din 1922. Vin doamne care fac parte din organizaţii din întreaga lume să îl vadă. Chiar recent ni s-a solicitat să participăm la cea de-a X-a ediţie a lucrărilor convenţiei francmasonice feminine de la Bucureşti, care va avea loc în 9-10 decembrie. Spun asta pentru că România a fost printre ţările pioniere în acest domeniu, adică a acceptat şi femeile în masonerie, care, după cum se ştie, este o organizaţie elitistă care se adresează cu precădere bărbaţilor”, a declarat directorul muzeului, Nicolae Bălcescu.
De altfel, reprezentanţi ai Marii Loji Naţionale a României au fost prezenţi, marţi, la inaugurarea acestei investiţii, realizată de către Consiliul Judeţean Vâlcea cu fonduri europene, în valoare de 3,75 milioane de euro.
Citește și Zidurile Parcului Bălcescu din Focşani, pictate de elevi din Ucraina, Republica Moldova şi Transnistria
Lucrările la Muzeul „Nicolae Bălcescu” au început în 2019 şi au constat în consolidarea, restaurarea şi amenajarea celor trei monumente ce formează complexul muzeistic – conacul, parcul şi biserica Bălceştilor. Autorităţile au însă în plan şi construirea unui hotel în apropiere, astfel ca zona să se dezvolte din punct de vedere turistic.
„Eu am avut aici o gândire de ansamblu. Am făcut drumul judeţean. L-am pus la punct ca lumea să vină uşor. Am gândit şi am cumpărat un teren pentru un hotel şi, iată, am reuşit să modernizăm şi să restaurăm conacul Bălceştilor, punct de atracţie important, turistic vorbind, pentru România. Oamenii vor veni la conac, dar vreau să le ofer posibilitatea să rămână peste noapte sau cât vor dori printr-o nouă investiţie pe care o facem în acest hotel. Deocamdată, aproape patru milioane de euro, investiţia în această bijuterie. Am muncit zi de zi şi le mulţumesc tuturor celor care au contribuit pentru realizarea acestei investiţii”, a spus preşedintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu.
„Marele beneficiar al acestei lucrări de modernizare a muzeului nu este nici Consiliul Judeţean şi nici muzeul. Marele câştigător este localitatea noastră şi cetăţenii comunei Nicolae Bălcescu, deoarece pentru noi este un simbol. Este principalul punct de atracţie şi turistic. De fiecare dată când cineva, un turist, vrea să viziteze localitatea, întreabă dacă muzeul este deschis. Ei, iată, de acum încolo este deschis şi îi aşteptăm cu braţele deschise. Dacă până acum erau în jur de peste 10.000 de vizitatori pe an, doresc să se multiplice, să fie din ce în ce mai mulţi, că au ce să viziteze”, a completat şi primarul comunei Nicolae Bălcescu, Landor Moşteanu.
Citește și Proclamația de la Islaz: Momentul definitoriu în istoria Revoluției Române din 1848
Ridicat în anul 1828 de Iancu Bălcescu şi Zinca, mama lui Nicolae Bălcescu, conacul din localitatea vâlceană, care are elemente brâncoveneşti, gotice şi renascentiste, a trecut prin mai multe transformări în decursul celor aproape două secole de existenţă. Astfel, în 1907, clădirea este reconstruită, fiind practic dublată, iar în 1913 i se adaugă şi foişorul tip culă. În perioada interbelică, strănepotul de frate al lui Nicolae Bălcescu, Radu Mandrea, face ample lucrări de renovare a conacului, care capătă forma actuală prin construirea etajului. Tot Radu Mandrea este cel care donează conacul statului român, pentru crearea unui aşezământ ce purta denumirea de Căminul Nicolae Bălcescu. În anul 1968, acesta devine muzeu, iar din anul 1974 are în componenţă şi biserica de lemn a familiei Bălcescu, strămutată de la Gâltofani.
„Fiecare generaţie şi-a pus amprenta asupra ei şi astăzi s-a încheiat recepţia lucrărilor de restaurare, reabilitare şi punere în valoare a întregului complex muzeistic de la Muzeul Memorial ‘Nicolae Bălcescu’, complex care cuprinde conacul, monument istoric de categoria A, parcul, la fel monument de categoria A şi biserica de sfârşit de secol XVIII a Bălceştilor, de asemenea, monument istoric de categoria A. Prin aceste lucrări, muzeul va păşi în viitor cu încredere. Sperăm noi ca 50 de ani de aici încolo să nu mai facem lucrări majore”, a mai spus directorul interimar al acestei instituţii muzeale din judeţul Vâlcea, Ionuţ Săraru.