Concursul național de creație Călanul Cultural, ediția I

Info Cultural și Revista română pentru literatură și artă organizează prima ediție a concursului național de creație „Călanul Cultural”

Premiile, care constau în publicarea celor mai bune creații literare și eseuri în antologii ordonate pe secțiuni, poartă numele unor personalități născute și copilărite în orașul Călan din județul Hunedoara sau care au activat aici. Creațiile vor fi de asemenea publicate în Revista Română pentru literatură și artă

  • Secțiunea Poezie. Se vor trimite maxim 10 creații literare.
  • Secțiunea Poezie Creștină. Se vor trimite maxim 10 creații literare (poezie creștină).
  • Secțiunea Proză. Se vor trimite maxim 3 creații literare. 
  • Secțiunea eseu. Se vor trimite maxim 3 eseuri, indiferent de temă. 
  • Secțiunea eseu. Se vor trimite maxim 50 de poezii traduse din română în orice altă limba de circulație sau poezii traduse din literatura universală contemporană în română.

Textele vor fi expediate, într-un singur fișier, pe adresa concurs@infocultural.eu. Data limită de primire a creațiilor este 1 octombrie.

Concursul se adresează tuturor categoriilor de vârstă, indiferent dacă au debutat sau nu editorial. La acest concurs pot participa toate persoanele fizice cu cetățenie română, indiferent de etnie, sex sau religie.

Autorii pot participa cu texte la mai multe secțiuni.

Citește și Traian Dorz, hăituit de securitate la Călanul Mic, de unde a fost arestat

Pe cele 4 secțiuni vor fi acordate următoarele premii:

Secțiunea poezie

  • Premiul pentru poezie „Ioan Gelu Crișan”
  • Premiul pentru poezie „Ionel Amăriuței”
  • Premiul pentru poezie „Harald Siegmund”
  • Premiul pentru poezie „Silvia Pop”

Secțiunea poezie creștină

  • Premiul pentru poezie „Traian Dorz”
  • Premiul pentru poezie „Gheorghe Munteanu”

Secțiunea proză

  • Premiul pentru proză „Ada Orleanu”

Secțiunea eseu

  • Premiul pentru eseu „Romul Munteanu”
  • Premiul pentru eseu „Victor Isac”
  • Premiul pentru eseu „Nicolae Iordan”
  • Premiul pentru eseu „Petru Șinca”
  • Premiul pentru eseu „Ioan Opriș”
  • Premiul pentru eseu „Maria Șinca”

Secțiunea traducere

  • Premiul pentru traducere „Ada Orleanu”

Citește și Harald Siegmund, condamnat în procesul scriitorilor germani, descris de colegul său de celulă Nicolae Steinhardt

Notă

1) Premiul „Ioan Opriș” este destinat doar eseurile care au ca temă creștinismul, istoria religiei sau Oastea Domnului
2) Premiul „Maria Șinca” este destinat doar eseurile care au ca temă Feminismul. 

Personalitățile culturale care dau numele premiilor sunt:

Ioan Gelu CRIȘAN s-a născut în data de 15 aprilie 1961, în Călan. A publicat versuri și proză în: Algoritm Literar, Cuib Literar, Șansa, Visul, Cetatea Culturală, Poezia, Fereastra, Climate Literare, Onyx. Dăruiri Literare, Lada de zestre. În antologii literare: Freamăt de dor, Editura 3D, 2009; Însemne, Editura Docucenter, Bacău, 2010; Seminţe literare, Editura Pim, Iaşi, 2011; Cu fața spre oameni, Editura StudIS, Iași, 2016.

Volume individuale: Acolo unde-s liberi inorogii, Editura Studis, Iași 2012; Din roșu crud spre alb incert, Editura Studis, Iasi 2013; Habar n-am, Editura Studis, Iași, 2014; Catrene în bucate și-mbucate, Editura Studis, Iași, 2015. Premiat la mai multe concursuri de creație.

Ionel Amăriuței. După studiile liceale urmate în orașul natal, își desăvârșește ca autodidact pregătirea culturală și estetică. Din 1953, se stabilește la Călan și lucrează toată viața ca muncitor necalificat, până la pensionarea din 1990. Debutul poetic se produce la revista Viața militară, în timpul stagiului militar.

În anul 1972, debutează editorial cu volumul Claviaturi, apărut la Editura Litera. Este autorul volumelor: Vinovat de plecarea cocorilor, 1987, Editura Litera, Privind printr-un ochean întors, Editura Călăuza, 1999, Silabe, Editura Călăuza, 2005 ș.a.

Citește și Romul Munteanu. „Europeanul” din Călanul Mic

A colaborat cu versuri la reviste literare precum: România literară, Orizont, Transilvania, Astra, Familia, Tribuna, Steaua, Ateneu, Literatorul, Convorbiri literare, Ritmuri hunedorene, Orient Latin, Opinii culturale, Observator (München), Oglinda literară, Cuvântul liber, Scânteia etc. A fost cetățean de onoare al județului Hunedoara.

Harald Siegmund. Născut pe 19 martie 1930 în Brașov, ca fiu al lui Friedrich și Ana. S-a mutat la scurt timp după absolvirea studiilor teologice în Batiz, Călan, unde a fost pastor evanghelic între 1954 -1958. A debutat cu versuri în revista Volkszeitung, la vârsta de 27 de ani, pe când slujea aici.

Arestat și condamnat în procesul cunoscut și ca „procesul scriitorilor germani”. Motivul arestării sate s-ar fi datorat și unor sonete, în manuscris, găsite în locuința sa din Batiz. După eliberarea din închisoare, Harald Siegmund a trăit în Timișoara, în 1972 reușește să plece în Germania, stabilindu-se în München.”

Silvia Pop. S-a născut la 2 iunie 1937 în satul Nădăștia de Sus, Călan. Părinții: Ungur Gheorghe şi Maria (n. Stănculea), țărani. A urmat clasele primare în satul natal (1944-1948), cursurile școli gimnaziale la Hunedoara (1949-1951). Absolventă a Liceului Teoretic de Fete din municipiul Deva (1953) şi a Facultății de Filologie – Istorie – Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1959). Începând cu anul 1995 până la decesul ei, în luna iulie a anului 2018, a fost președinte al Despărțământului „Timotei Cipariu” Blaj al ASTREI; fondator şi redactor șef al revistei „Astra blăjeană” între 1996 -2018; fondator şi director al Editurii „Astra – Despărțământul Timotei Cipariu Blaj”, din 1999 până la decesul ei iulie în 2018.

Citește și Victor Isac, arestat dintr-o sală de clasă a școlii din Călan

Traian Dorz. Poet creștin, lider al Oastei Domnului, domiciliat în Călanul Mic, de unde a fost arestat în 1958 și unde urma să cumpere o locuință.

Gheorghe Muntean. Important și devotat membru al mișcării creștine Oastea Domnului. S-a născut în anul 1895, satul Batiz, orașul Călan, și a fost singurul fiu al părinților săi, Gheorghe și Firuța. În 1918 s-a căsătorit cu soția sa Maria, alături de care a avut patru copii. S-a înscris în Oastea Domnului încă din primii ani de la fondare și a fost unul dintre liderii ei în regiunea de vest. Colaborator cu versuri și informări/rapoarte despre activitatea Oastei Domnului în oficioasele asociației creștine. În 1935, cu sprijinul direct al preotului Iosif Trifa, a publicat volumul Isus ne-mbie crucea.

Ada Orleanu. După cel de-al doilea război mondial, la începutul anilor 1950, Ada Orleanu, scriitoare apreciată și premiată de Eugen Lovinescu, s-a mutat în Călan, localitate în care a fost profesoară timp de opt ani. A predat la școala din Călan între anii 1950 și 1958, după 1958 dedicându-se mai mult scrisului, astfel că multe dintre romanele ei au fost scrise în cele două decenii în care a stat aici. Perioadă pe care o evocă în cartea Lumea prietenilor, capitolul „Vecinii de pe ulița mea”.

Romul Munteanu. Apreciat de mulți ca unul dintre cei mai iluștri critici literari români din secolul al XX-lea, Romul Munteanu s-a născut, a crescut și a copilărit în localitatea Călanul Mic.

Citește și Ada Orleanu, opt ani profesoară în Călan, unde a domiciliat două decenii

Victor Isac. Președinte al tineretului universitar PNȚ. A fost arestat prima dată în 1945. Eliberat în anul 1948, printr-un decret de reducere a pedepselor, s-a reîntors în comuna de baștină, Zlaști, Hunedoara, unde a continuat să fie supravegheat Securitate. Fără dreptul de a se angaja în municipiul Hunedoara, a găsit un post de profesor la școala din orașul Călan, unde timp de câteva luni a avut o relativă liniște.

În perioada scurtă cât a predat în Călan a fost urmărit intens de Securitate și reținut, fără să fie condamnat, după cum reiese din memoriile unui fost elev al său, scriitorul Miron Scorobete, martor, în 1948, la arestarea sa din sala de clasă.

Nicolae Iordan. A urmat și a absolvit seminarul „Andreian” din Sibiu, secția pedagogică (1897-1900), luând diploma de învățător cu nota „Bine”. După absolvire a fost numit învățător provizoriu în UAT Călan, satul Batiz, județul Hunedoara, la școala primară confesională ortodoxă română în anul școlar 1899-1900, iar din 1900 ca învățător definitiv la aceeași unitate. Aici pune bază unei biblioteci școlare, raritate pe vremea aceea, după cum aprecia presa.

A fost membru activ în numeroase societăți culturale, economice şi religioase: „Reuniunea femeilor rom ort. din Iosefin”; comitetul despărțământului „Astra” Sibiu; membru în comitetul de redacție al revistei „Vatra școlară”; membru în Comisia de sistematizare a planului orașului Sibiu etc. De asemenea, a fost președinte al Cercului Cultural Sibiu, de la înființarea instituției şi până la pensionare lui. Primul președinte al Asociației învățătorilor din județul Sibiu, ales în 1920.

Citește și Petru Șinca, preot și veteran al Războiului de Independență. Povestea unui destin

Petru Șinca. Cu toate că s-a stins din viață în august 1916, Petru Șinca (n. 1853, Batiz – d. 1916, Batiz), absolvent al Seminarului teologic-pedagogic „Andreian” din Sibiu, preot paroh în satul natal, Batiz, membru în conducerea Institutului de Credit „Corvineana” din Hunedoara, o perioadă scurtă director, membru al Asociației Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, implicat în activitatea ei, reprezintă una dintre personalitățile direct legate de realizarea idealurilor naționale. Datorită lui Petru Șinca, mai multe dintre reuniunile Despărțământului ASTRA Deva s-au desfășurat, la începutul sec. al XX-lea, în Batiz.

În 1877, acesta a luat parte la Războiul de Independență, iar în 1883 a fost numit capelan militar de clasa a II-a în Armata Română. Fiindu-i recunoscută și apreciată activitatea, autoritățile din Vechiul Regat, în eventualitatea intrării armatei ei în Transilvania, îi indicau numele printre oamenii de încredere pe care se putea baza.

Maria Șinca, născută Popovici, foarte implicată în activitatea Asociației Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român și în activitatea Reuniunii Femeilor Hunedorene, unde a fost afiliată încă de la fondare. A fost soția preotului Petru Șinca.

Ioan Opriș (n. 1907 – d.1996, Batiz, Călan). Copil sărac, crescut într-o în familie numeroasă, la 19 ani decide să se călugărească, mai apoi devine ucenic al preotului Iosif Trifa, în Sibiu, unde lucrează la librăria Oastei Domnului. Aici îl cunoaște pe Traian Dorz, care-i devine unul dintre cei mai buni prieteni. A colaborat cu articole în gazetele Oastei. Tată a 9 copii. A fost arestat după 1945 în două rânduri, fiind unul dintre liderii pe țară ai Oastei Domnului. A executat în total 7 ani de închisoare. A scris și versuri, unele dintre poeziile sale fiind și astăzi cântate în adunări creștine.

Comentarii

  1. Salut Călan,
    Pe cât salut și inițiativa ”Info Cultural” de-a propune un concurs literar de avengură națională, asta unde, eu, hunedorean de loc (între timp propășit în București), nu știu ca mai marile municipii Hunedoara sau Deva să fi organizat așa ceva; doar Geoagiu, prin cenaclul literar local și mai ales cu dăruirea lui Claudiu Nicolae Șimonați, știu că a organizat Concursul Național de Literatură „Ion Budai Deleanu”. Și asta doar până în 2020, an de mijloc al pandemiei…
    Revenind la subiect, eu, ca un des participant la astfel de concursuri, vă sugerez prietenește să faceți anumite precizări, absolut necesare unui concurs notabil, respectiv:
    (1) stabiliți un dimensiunea maximă pentru lucrările trimise în concurs, atât pentru poezie, cât și pentru proză, la 10 – 15 pagini și asta pentru că prea mulți contemporani confundă ”multul” cu ”calitatea”;
    (2) stabiliți tipul de caractere de folosit și modul de tehnoredactare, uzuale fiind ”caracter Times New Roman, mărime 12, spațiere la 1 rând, alineat stânga de 2 cm”, asta pentru ca cerințele punctului (1) să nu poată fi eludate;
    (3) chiar dacă lucrările se transmit electronic, pe adresa de e-mail indicată, cereți ca expedierea să presupună două fișiere distincte, unul cu lucrarea nesemnată (în format doc/docx.), dar să aibă un motto înscris în partea din dreapta sus a primei pagini/sau pe fiecare din paginile lucrării iar cel de-al doilea, o scurtă prezentare a concurentului (format doc/docx., jpeg sau pdf), care să aibă același motto înscris în dreapta-sus;
    (4) stabiliți dintru început numărul celor care vor asigura jurizarea și nominalizați-i, astfel încât numele lor să garanteze probitatea concursului vostru;
    (5) dacă data limită de trimitere a lucrărilor este 1 octombrie, stabiliți și perioada în care se face jurizarea, precum și data în care vor fi anunțați/ desemnați câștigătorii;
    (6) faceți un efort, eventual atrageți în parteneriat autorități locale, organizații culturale și/sau caritabile, oameni de afaceri generoși, care să vă finanțeze transformarea acestui concurs în festival, respectiv să puteți organiza festivitatea de premiere a câștigătorilor, dând astfel amploare evenimentului. De regulă, organizatorii asigura cazarea, masa, ceva premii în bani și după caz, decont al cheltuielilor de transport.
    (7) și nu în ultimul rând, asigurați-vă d.p.d.v. juridic garantând protecția datelor cu caracter personal al concurenților, pe cât și propuneți-le acestora un tipizat de completat, pentru a vă da acordul scris de a le publica lucrările, care ar putea fi un al treilea document, atașat lângă lucrarea propriu-zisă și caracterizarea concurentului.
    Eu vă urez încă de pe acum spor în întreprinderea voastră, concursul să fie un succes și să devină tradiție locală de interes național și, după ce reglementați cel sus semnalate, promit să scriu cu har pentru a intra în concurs.

    Cordial,
    Nicolae Cîrstea

  2. Buna ziua! Am doua intrebari:

    1. La proza se accepta fragment de roman publicat? In ce dimensiuni?

    2. La eseuri apar mai multe premii, la proza, unul singur. Se va da unul singur? Proza va fi, astfel, defavorizata

    1. Vor fi acordate mai multe premii și la secțiunea proză, în funcție de valoarea creaților, inclusiv premii ale unor reviste literare, printre care „Revista română pentru literatură și artă”.

  3. Bună ziua! Aș avea și eu o întrebare:
    Pentru secțiunea proză, creațiile literare cât de lungi să fie în ceea ce privește numărul de pagini?
    Mulțumesc anticipat!

    1. Maxim 10 pagini A4, font 12 Times News Roman un fragment de proză scurtp, dar pot fi expediate 3.

  4. Bună ziua, textele transmise ( poezie, proză) pot fi și din cele publicate pe pagina de fb sau pot participa doar textele inedite?
    Mulțumesc!

Comments are closed.