Constantin S. Constantin. S-a născut pe 9 mai 1889, în capitala României, București. A urmat și a absolvit Școala de Ofițeri de Artilerie, Geniu și Marină (1908- 1910); Școala Superioară de Război (1919-1921). Grade militare deținute: sublocotenent – 1910, locotenent – 1913, căpitan – 1916, maior – 1917, locotenent-colonel- 1927, colonel – 1934, general de brigadă-1939, general de divizie-1942.
Funcții militare deținute: secretar general administrativ al M.Ap.N. (1941); comandant secund al Comandamentului Militar al Capitalei (1944). A fost trecut în rezervă la 24 martie 1945. Arestat în luna mai a anului1946, acuzat că a fost ministru pe timpul guvernării mareșalului Ion Antonescu și a fost condamnat, pe 6 februarie 1948, la 10 ani temniță grea. A decedat la 29 februarie 1948, în spitalul închisorii Văcărești.
Bibliografie: Benjamin, Lya; Stanciu, S., Evreii din România între anii 1940-1944, Editura Hasefer, 1993; Dobre, Florica; Duțu, Alesandru, Distrugerea elitei militare sub regimul ocupației sovietice în România: 1947-1964, I.N.S.T., 2001; Dobre, Florica; Manea, Vasilica; Nicolescu, Lenuța, Anul 1940. Armata română de la ultimatum la dictat. vol I, Editura Europa nova, 2000; Neagoe, Stelian, Istoria guvernelor României, Editura Machiavelli, 1995.
