De ce 1 ianuarie este începutul anului

Distribuie

Pentru majoritatea țărilor din lume, 1 ianuarie marchează începutul unui nou an calendaristic. Dar de ce a fost alesă această dată și cum a ajuns să fie acceptată la nivel global?

Calendarul roman și reforma lui Iulius Caesar

Înainte de adoptarea calendarului pe care îl folosim astăzi, romanii utilizau un calendar lunar arhaic, care avea doar 10 luni, începând cu martie (“Martius”) și terminând cu decembrie (“December”). Lunile ianuarie (“Januarius”) și februarie (“Februarius”) au fost adăugate ulterior pentru a sincroniza calendarul cu ciclurile anuale ale soarelui.

Problemele persistente de aliniere a calendarului roman cu anul solar au determinat o reformă majoră în 46 î.Hr., când Iulius Caesar a introdus calendarul iulian. Acesta a stabilit durata unui an la 365 de zile, cu un an bisect la fiecare patru ani, și a fixat 1 ianuarie ca prima zi a anului. Alegerea acestei date a fost simbolică: luna ianuarie era dedicată lui Ianus, zeul roman al începuturilor și al tranzițiilor, reprezentat cu două fețe care privesc spre trecut și viitor.

Cu ascensiunea creștinismului în Europa, multe state au renunțat la celebrarea Anului Nou pe 1 ianuarie, considerând data prea legată de tradițiile pagâne romane. În schimb, începerea anului a fost mutată în diferite zile cu semnificație religioasă, precum 25 decembrie (Nașterea lui Iisus), 25 martie (Buna Vestire) sau duminica de Paști.

Totuși, reforma calendarului realizată de papa Grigore al XIII-lea în 1582 a readus 1 ianuarie ca prima zi oficială a anului. Calendarul gregorian a corectat discrepanțele acumulate în calendarul iulian și a fost adoptat inițial în șase țări catolice, inclusiv Italia, Spania și Franța.

Adoptarea globală a calendarului gregorian

Adoptarea calendarului gregorian nu a fost imediată. Multe țări protestante și ortodoxe au rezistat schimbării pentru a nu fi percepute ca supuse papalității. De exemplu, Anglia și coloniile sale americane au adoptat calendarul gregorian abia în 1752, iar Rusia și alte țări ortodoxe au făcut tranziția doar în secolul al XX-lea.

Astăzi, calendarul gregorian este utilizat aproape universal pentru scopuri civile, iar 1 ianuarie a devenit o convenție globală. Totuși, unele culturi și religii continuă să urmeze propriile lor calendare tradiționale. De exemplu, Anul Nou chinezesc, bazat pe calendarul lunar, cade între sfârșitul lui ianuarie și începutul lui februarie, iar Rosh Hashanah, Anul Nou evreiesc, este sărbătorit în toamnă.

Deși originile sale sunt legate de tradițiile romane și reformele creștine, 1 ianuarie a devenit în timp un simbol al unui nou început pentru diverse culturi și națiuni.