Asemenea Luvrului, care, printr-un proiect de renovare viitoare dorește să pună capăt aglomerației de vizitatori în fața tabloului Mona Lisa, și alte mari muzee își adaptează spațiile și colecțiile pentru a răspunde mai bine provocărilor supraturismului sau ale schimbărilor climatice, informează AFP.
În contextul ”exploziei turismului, provocărilor de securitate, urgenței climatice și revoluției digitale, modelul nostru este bulversat. Peste tot, partenerii noștri internaționali își regândesc spațiile”, a rezumat Laurence Des Cars, directoarea Muzeului Luvru, după ce, la finalul lunii ianuarie, a tras un semnal de alarmă referitor la starea de degradare a instituției.
Luvrul este cel mai vizitat muzeu din lume, iar în 2024 aproape 9 milioane de persoane i-au călcat pragul, 80% dintre aceștia fiind turiști străini, cifre care devansează astfel British Museum, Muzeele Vaticane și Metropolitan Museum of Art din New York.
Planul de renovare preconizează realizarea până în 2031 a unei noi intrări pentru decongestionarea piramidei din sticlă și a unei săli de expunere dedicate Giocondei, care va putea fi vizitată contra unui bilet de intrare suplimentar.
Circa 80% din cele 30.000 de persoane care vizitează zilnic muzeul parizian (număr maxim permis) vor să vadă capodopera lui Leonardo da Vinci și să-și facă selfie-uri.
La Madrid, Prado (3,5 milioane de vizitatori în 2024) a găsit soluția după ce a implementat un program de vizitare în fiecare zi pentru ”o mai bună repartizare a numărului de vizitatori” și interzicând orice formă de fotografiere.
”Dacă 8.500 de persoane vin la Prado în fiecare zi, ar face 8.500 de fotografii în același loc, probabil în fața ‘Las Meninas’ de Velázquez sau a ‘Grădinii desfătărilor umane’ de Hieronymus Bosch”, și-a justificat decizia conducerea muzeului.
”Materiale durabile”
La Luvru, care dispune de o suprafață de expunere de 70.000 de metri pătrați, un plan de circulație complet regândit într-o clădire reabilitată și dotată cu noi săli a fost de asemenea anunțat și s-ar ridica la un cost total estimat între 700 de milioane și 800 de milioane de euro pe o perioadă de 10 ani, sau poate chiar ”un miliard” de euro, potrivit sindicatelor.
Statul francez a anunțat deja că participarea sa va fi minimă, ”160 de milioane de euro pe 15 ani”, potrivit ministrului Culturii. Luvrul va trebui așadar să se bazeze pe resurse proprii (încasări din vânzarea de bilete, mecenat, licența de marcă pentru Abu Dhabi), introducând, de asemenea, o taxă de intrare mai mare pentru vizitatorii din afara UE (30 de euro) începând din 2026.
La Londra, unde accesul la colecțiile permanente ale muzeelor este gratuit, dar se plătește un bilet de intrare pentru expozițiile temporare, National Gallery a intreprins lucrări ample de renovare cu prilejul celei de-a 200-a aniversări.
Obiectivul? Revizuirea completă a modalității de intrare pentru a-și primi mai bine vizitatorii (peste 6 milioane anual înainte de pandemia de COVID-19 și 4,2 milioane în 2023) și crearea unui spațiu dedicat cercetătorilor, precum și a unui spațiu pedagogic.
Acest program, care costă 85 de milioane de lire sterline (101,6 milioane de euro), dorește să eficientizeze consumul energetic al muzeului și să-l facă ”mai rezilient la impactul schimbărilor climatice”, potrivit conducerii instituției.
Se fac eforturi pentru a aduce mai multă lumină naturală precum și ventilație naturală ”acolo unde este posibil” și pentru a utiliza materiale ”durabile”.
La New York, Met pierde vizitatori din 2019. Pentru a remedia situația, a renovat complet aripa consacrată maeștrilor din secolele al XIV-lea până în al XIX-lea, care găzduiește una dintre cele mai mari colecții de tablouri europene din lume.
Datând din 1939 și renovate în anii 1950, ferestrele de pe acoperișuri erau într-o stare deplorabilă.
O nouă abordare
Lucrările, care au avut un cost total de 150 de milioane de dolari (146 de milioane de euro), au durat cinci ani, iar colecțiile, reorganizate cronologic, au fost puse într-o lumină nouă grație geamurilor renovate și a plafonierelor cu LED, în săli zugrăvite în întregime, potrivit directorului instituției, Max Hollein.
Urmând exemplul omologilor săi care doresc să atragă un public mai tânăr și mai divers, Met a adoptat o abordare a colecțiilor sale ”mai puțin centrată pe Occident”, potrivit lui Max Hollein.
După lucrări suplimentare care au costat mai multe zeci de milioane de dolari, muzeul newyorkez va redeschide în primăvară o aripă care găzduiește din 1932 diverse tipuri de opere de artă din Africa, dar și din Oceania și America înainte colonizărilor europene.
Anul trecut, a consacrat o expoziție inedită, ”Harlem Renaissance”, prima mișcare internațională de artă modernă inițiată de artiști afro-americani.
Met s-a deschis de asemenea în 2023 artei imersive odată cu o expoziție de rochii din secția sa de modă, însoțită de imagini digitale. Evenimentul a fost sponsorizat de rețeaua de socializare TikTok cu prilejul expoziției de primăvară, care coincide cu strălucitoarea gală Met, la care participă numeroase vedete.
Pentru prima dată în istorie, Luvrul, care găzduiește de mult timp defilări de modă, a deschis recent o expoziție ce prezintă piese marcante din istoria modei haute couture.