Înalta Curte de Casație și Justiție a României a dat joi, 31.03.2022, o decizie definitivă de colaborator al securității pentru Eugen Iordănescu, numit in funcție publice in jud. Sibiu. Acesta avea numele conspirativ ”Immanuel Kant” și dădea note informative despre colegii de facultate.
Calitatea de colaborator al lui Eugen Iordănescu a fost constatată, inițial, de Consiliul național de studiere a arhivelor Securității, în urma unei solicitări a redacției Turnul Sfatului, căreia i-a fost relatat că acesta a colaborat cu poliția politică a regimului Ceaușescu încă din vremea liceului.
CNSAS, conform Turnul Sfatului, a descoperit note informative semnate în vremea studenției, în care relata despre relațiile colegelor sale cu studenți străini, despre atitudinea acestor studenți străini față de România sau despre situații în care vreunul din colegii săi îl imita pe Nicolae Ceaușescu.
În februarie 2020, Curtea de Apel București a publicat motivarea hotărârii prin care lui Eugen Iordănescu – director al Camerei de comerț Sibiu și profesor universitar i s-a constatat calitatea de colaborator al Securității.
”Informațiile furnizate erau apte să conducă la supravegherea sau sancționarea persoanelor denunțate”, arată judecătoarea de caz, după ce a analizat documentele furnizate de CNSAS și apărarea lui Eugen Iordănescu.
”Pârâtul a fost recrutat pentru supravegherea informativă a colectivelor de studenți din cadrul Facultății de Istorie și Filozofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în acest sens a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ Immanuel Kant”, reține instanța de la București în motivarea hotărârii în discuție.
Citește și Sorin Roșca Stănescu: „M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973”
Corina Podaru – magistratul care a judecat, pe fond, cererea Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității de constatare a calității de colaborator în cazul lui Eugen Iordănescu – consideră că din documentele care i-au fost prezentate, relevante sunt „notele informative semnate olograf de pârât cu numele conspirativ, din datele de 26 iunie 1986, 25 martie 1987, 12 mai 1987, 8 iunie 1987, referitoare la aspecte legate de aprovizionarea populației, de conducerea de partid și de stat, de orânduirea socialistă și de relațiile cu cetățeni străini”.
Eugen Iordănescu s-a apărat și a spus că delațiunile sale nu au adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Judecătoarea însă n-a fost convinsă. ”Denunțarea a fost făcută de către pârât în mod conștient, acesta având reprezentarea clară a faptului că asupra persoanelor la care s-a referit în notele informative se pot lua măsuri de urmărire și verificare, cu consecința încălcării dreptului la viață privată și, prin urmare, a vizat această consecință”.
”Condiția vizării îngrădirii unor drepturi este îndeplinită, întrucât informațiile furnizate de pârât aveau cel puțin aptitudinea de a genera ingerințe în viața personală a celor denunțați și, astfel, de a determina măsuri ce au ca efect îngrădirea dreptului la viață privată”, arată hotărârea Curții de Apel București
”Curtea reține că este exclusă ipoteza ca pârâtul să nu fi realizat faptul că, odată ce furniza astfel de informații, asupra persoanelor denunțate se putea desfășura o acțiune de investigare din partea Securității, ori o înăsprire a formelor de supraveghere, dacă acestea erau deja urmărite informativ. În cazul de față se observă că informațiile furnizate erau apte să conducă la supravegherea sau sancționarea persoanelor denunțate”, se mai arată în motivarea sentinței.
Extrase din notele informative semnate sub numele conspirativ Immanuel Kant de către Eugen Iordănescu, publicate de presa locală din Sibiu
„Sursa informează următoarele cu privire la cetățeanul grec P. din anul I al Facultății de Istorie-Filosofie, secția Filozofie: în unele discuții purtate cu colegii lui ironizează greutățile inerente în aprovizionarea populației cu produse agro-alimentare, susținând în același timp că în țara lui nu există astfel de probleme. Se află în raporturi mai apropiate, de prietenie, cu două dintre colegele lui, și anume C. și M. (naționalitate maghiară). Acestea au fost văzute de mai multe ori în mașina lui, conducându-le la cămin sau poate în altă parte„
Citește și CNSAS: Dan Puric a fost recrutat la vârsta de 17 ani, dar nu a colaborat cu Securitatea
„(…) studenta T. C. continuă să mențină relațiile cu studentul grec Panagiotos. Sunt mereu văzuți împreună și în ultima vreme înregistrează un număr mare de absențe. Colegii ei de grupă își manifestă indiferența față de comportarea și atitudinea acesteia„
„Sursa informează: în timpul unei partide de cărți, la care au participat P. V., T. (absolvent al Facultății de Istorie, promoția 1986, repartizat într-o localitate din județul V.) un student din anul III Istorie, ce până în urmă cu câteva săptămâni purta barbă (locuiește în gazdă la profesorul I.), studentul P. V. a făcut următoarea afirmație: (…)„
„Sursa informează asupra modului de comportament al studentului h/l. S., anul II, Facultatea de Istorie-Filosofie, secția Istorie. M. S. se manifestă din punct de vedere profesional ca un student foarte bun, muncitor și cu foarte bune rezultate în activitatea de cercetare. Pare a fi un caracter instabil, ușor influențabil, cu trăsături încă puerile. Anul trecut s-a manifestat de câteva ori prin imitarea unei înalte personalități (informația preluată de la alți colegi ai săi). Când este singur se manifestă normal, ca un om conștient și serios. Se pare că avea respectivele manifestări fiind cel puțin susținut, dacă nu instigat, de colegii de cameră, și fiind de obicei sub influența alcoolului, pe care îl consuma cu ceilalți colegi de cameră. Este prieten cu G. (deducție nume – nota Dl) și P. V., care probabil i-au influențat comportarea„
📢 Vrem să auzim părerea ta!
Urmărește-ne pe Facebook Urmărește-ne pe Twitter Urmărește-ne pe LinkedIn
Urmărește-ne pe Google News