La 16 decembrie 1944 a fost semnată nota numărul 7161 a Ministerului Sovietic al Apărării, prin care se ordona „mobilizarea şi internarea cu trimitere la muncă în U.R.S.S. a tuturor etnicilor germani apți de muncă”, o lună mai târziu au urmat să fie deportați la minele din Donbas 75.000 etnici germani din România, în vederea „reconstrucției U.R.S.S.”.
Mulți dintre deportați au încetat din viață datorită condițiilor de muncă severă, a temperaturilor extrem de scăzute și a foamei. Supraviețuitorii au fost eliberați în 1949.
Comunitatea etnică germană din orașul Călan, județul Hunedoara, a cunoscut și ea aceste drame, de aici fiind deportați peste 150 de etnici germani, 24 nu s-au mai întors vii sau au fost declarați dispăruți.
Supraviețuitorii Deportării în URSS (din Călan)
– Aj josef
– Albrecht Heinrich
– Albrecht Heinrich Jun
– Bauer Alfred
– Baumann Heinrich
– Baumann Magdalena
– Bersuttl Engelbert
– Bersuttl Wilma
– Birk Anna
– Brettfeld Emma
– Brettfeld Gisela
– Brettfeld Ludwig
– Both Eleonora
– Butzi Ferdinand
– Kisz Jakob
– Czipczer Carol Johann
– Csunderlich Anton
– Dautermann Albert
– Dautermann Helene
– Dautermann Karol Johans
– Dautermann Karolina
– Dautermann Maria
– Deleomini Gustav
– Deleomini Wilhelmina
– Dengel Olga
– Fekete Rosalia
– Felser Edith
– Felser Emmerich
– Felser Helenl
– Fischer Franz
– Geiser Magdalena
– Glauber Dorothea
– Glauber Maria
– Gottlich Oskar
– Grausam Johann
– Grega Karl
– Grundel Juliana
– Grundel Peter
– Haring Rosalia
– Hatzinger Franz
– Heinz Reinhard
– Hellermann Friedrich
– Holzwart Heinrich
– Hummel Emerjch
– Hummel Maria
– Kapros
– Kaschuta Josef
– Kellner Michael
– Kellner Michael Jun.
– Kirschner Alois
– Kirschner Amalia
– Kirschner Anna
– Kirschner Ludwig
– Knall Elene
– Kolotz Eduard
– Kopp Elisabet
– Kopp Katharina
– Koracsek Hermann
– Koracsek Luisa
– Kotinger Magdalena
– Korelus Hubert.
– Kucserak Julius
– Lamnek Chistina
– Lamnek Friedrich
– Lamnek Malvine
– Lamnek Peter
– Lengwarski Rosalia
– Libich Adolf
– Libich Hedwiga
– Libich Juliana
– Libich Rosalia
– Lindner Erna
– Mali Elisabet
– Mali Johann
– Manesko Ferdinand
– Meisel Eveline Elisabet
– Meisel Margareta
– Meisel Robert
– Meitner Adalbert
– Meitner Gisela
– Meitner Gisela Ingrid
– Meitner Johann
– Morak Anton
– Morak Robert
– Mucska Engelbert
– Mucska Iulius
– Muller Helene
– Muller Juliane
– Novak Josef
– Novak Margareta
– Pekar Robert
– Platinka Maximilian
– Poloni Ella
– Poloni Johann
– Poloni Karoline
– Poloni Ștefan
– Pribil Roman
– Rainak Hermina
– Reinjak Anna
– Rejniak Kornelia
– Rohrig Helene Paulina
– Rohrig Margareta
– Rotii Eleonora
– Rotii Margareta
– Rotii Viktor
– Ruszneak Emil
– Schiffler Josef
– Schiffler Karel Sen.
– Schiffler Karel Jun.
– Schikerle August
– Schikerle Maria
– Schlotter Ilse
– Schlotter Katharina
– Schlotter Pete
– Schmidti Erna
– Schneider August
– Schneider Irene
– Schneider Kornelia
– Schonberg Adolf
– Schonberg Eugen
– Schwarz Elisabet
– Schwarz Magdalena
– Schwering Konrad
– Schwering Rudolf
– Sladek Engelbert
– Sladek Hermina
– Sladek Johann
– Slidak Herbert
– Sluga Adolf
– Steeg Andreas
– Steeg Maria
– Taborski Magdalena
– Taborski Oliver
Deportați decedați în URSS
– Bauer Peter II
– Baumann Titus
– Brenner Eduard
– Brettfeld Adalbert
– Brettfeld Matthias
– Dengel Adam
– Franciscovics Rudolf
– Gottlich Rudolf
– Hertl Robert
– HummeL Kornel
– Kaufert Johann
– Kellner Johann
– Libicih Gustav
– Lindner Karl
– Mali Rudolf
– Maurer Josef
– Meisel Erna
– Penksa Robert
– Pribil Ferdinand
– Schikerle Ernest
– Schwarz Josef
– Steiner Erna
– Taborsk1 Klara
– Walter Robert
Sursa informațiilor privind lista deportaților din orașul Călan o reprezintă președintele FDGR – filiala Călan, Nikolaus Rudolf Pilly, a cărui soție s-a aflat printr cei deportați.
Sunt menționați deportații născuți în Călan, altfel, printre cei deportați de aici o putem menționa și pe Ileana Geller, născută în Valea Jiului, dar care și-a trăi cea mai mare parte a vieții în Călan.
Deosebit de interesant materialul tradus din Paton A.A.pentru amănuntele practic necunoscute
istoricilor noștri (sau nu vor să cunoască din prea mult rrromanism) despre Orașul Sașilor
-Orastie, și nu numai. Și în monografiile scrise despre Orăștie
Se minimizează contribuția sașilor
în crearea și dezvoltarea orașului.
Mă refer în mod special la Enciclopedia editată de primăria orașului având că autori oameni de seamă pentru care port totuși, în continuare, un deosebit respect, dar și alții, cum ar fi prietenul meu, plecat dintre noi, Franz Remmel.