Descoperirea unui craniu complet de „sauropod enorm” în Queensland, Australia

Cercetătorii au confirmat miercuri descoperirea, într-o zonă îndepărtată din statul australian Queensland, a celui mai complet craniu de „sauropod enorm”, transmite agenţia DPA.

Descoperirea, publicată miercuri în jurnalul ştiinţific Royal Society Open Science şi realizată în colaborare cu muzeul de istorie naturală Australian Age of Dinosaurs, susţine o teorie conform căreia sauropodele s-au deplasat între America de Sud şi Australia prin Antarctica, în cretacicul mijlociu.

Craniul aproape complet, aparţinând unui dinozaur numit de cercetători „Ann” şi excavat în 2018 la staţia Elderslie din Queensland, a fost identificat ca aparţinând speciei Diamantinasaurus matildae, un membru al grupului de dinozauri Sauropoda. Aceşti dinozauri aveau capul mic, gâtul şi coada lungi, corpul asemănător unui butoi şi membre columnare.

Fragmentele de craniu fosilizate datează din urmă cu 98-95 de milioane de ani.

Cercetătorul principal dr. Stephen Poropat de la Universitatea Curtin din Perth, Australia, a declarat că Ann este primul dinozaur sauropod descoperit în această ţară care are craniul aproape intact. „Acest craniu ne oferă o imagine rară asupra anatomiei acestui enorm sauropod care a trăit în nord-estul Australiei cu aproape 100 de milioane de ani în urmă”, a subliniat Poropat, citat într-un comunicat emis de universitate.

Citește și Un schelet de Tyrannosaurus Rex va fi scos la licitaţie în Elveţia

„În urma analizării rămăşiţelor, am descoperit asemănări între craniul lui Ann şi cel al unui titanozaur numit Sarmientosaurus musacchioi, care a trăit în America de Sud cam în acelaşi timp în care Diamantinasaurus a trăit în Queensland. Aceste similarităţi includ detalii referitoare la cutia craniană, oasele de la baza craniului lângă articulaţia maxilarului şi forma dinţilor”, a adăugat el.

Poropat a precizat că această descoperire susţine o teorie conform căreia sauropodele au călătorit între America de Sud şi Australia prin Antarctica în urmă cu 100-95 de milioane de ani. „Fereastra de acum 100-95 de milioane a fost una dintre cele mai călduroase din istoria geologică recentă a Pământului, ceea ce înseamnă că Antarctica – aflată mai mult sau mai puţin în locul în care este acum – nu avea gheaţă”, a explicat cercetătorul.

„În mod similar, Australia, care se afla mult mai la sud faţă de astăzi, era mai caldă, cu mai puţină sezonalitate. În acel climat, Antarctica era împădurită şi ar fi putut constitui un habitat sau o cale atrăgătoare pentru sauropodele rătăcitoare”, a explicat Poropat.