Marți 7 iunie 2022, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, a avut loc dezvelirea Plăcii comemorative edificată în memoria scriitorilor combatanți în Războiul de Reîntregire. A fost oficiată o slujbă de pomenire și sfințirea monumentului, care este plasat pe peretele Casei Vernescu, spre strada Sfinții Voievozi, informează scriitorul Horia Gârbea.
Coordonatorul proiectului a fost prozatorul Ion Lazu, „strădania sa fiind esențială” pentru realizarea monumentului, apreciază Horia Gârbea.
Au luat cuvântul Horia Gârbea, din partea Uniunii Scriitorilor, Ana Blandiana, Radu Voinescu, Mihai Antonescu, Ion Lazu. Actorii Sergiu Cioiu și Lidia Lazu, membră a Uniunii Scriitorilor, au recitat poeme ale unor scriitori combatanți.
Scriitori români în Primul Război Mondial
D. P. Perpessicius, 1891-1971. Mobilizat pe front, este rănit la Turtucaia, retras la Botoșani, operat, rămâne invalid de brațul drept.
George Topârceanu, 1886-1937. Luptă la Turtucaia, apoi prizonier 2 ani în Bulgaria, până în 1918.
Octavian Goga, 1881-1936. La intrarea României în război, se înrolează ca simplu soldat pe frontul din Dobrogea, detașat apoi la Biroul de propagandă alarmatei, unde editează, în refugiul de la Iaşi, ziarul România; vezi: Cântece fărăţară.
Camil Petrescu, 1894-1957. Luptă pe front, rănit în Ardeal, la Cincu, apoi la Mărăşti şi Caşin-Oituz; luat prizonier la unguri până la 10 aprilie 1918. Crezut mort.
Citește și Scriitorul Leonard Ancuța: fără sprijinul vostru mor de foame dar, mai grav, rămân fără casă
Hortensia Papadat- Bengescu, 1876 –1955. Pe timpul războiului, infirmieră voluntară în gara Focșani (v. romanul Balaurul, 1923).
Ion Grămadă, 1886 – 1917. Se înrolează voluntar la Vânători de munte şi moare eroic în timpul unui asalt la Cireşoaia. În 1926 este reîngropat cu onoruri la Suceava. În 2007 îi este ridicat un bust pe şoseaua spre Stroieşti.
Felix Aderca, 1891-1962. În 1914 vine în ţară să-şi satisfacă serviciul militar. Participă la Război şi la acţiunile din Ungaria sovietizată.
Ion Agârbiceanu, 1882 – 1963. Preot militar în Moldova, 1916-1918.
Al-George Vasile, 1895-1960. Şc. Ofiţeri Botoşani. Participă voluntar la război, invalid la Mărăşeşti.
Constantin Argeşanu, 1892 –1964. Face Şc. Milit. în 1914, ca Slt. participă la război, apoi devine pilot, avansând la grad de colonel; (v. Pilot fără noroc).
Constantin Argintaru, 1894-1936. Ofiţer, regimentul 7 Vânători de munte. Invalid Mărăşeşti, 14 aug. 1914. Cavaler Ordinul Mihai Viteazul.
Banea Gh., 1891-1967. Moare mutilat de război, 1916, decorat cu Steaua României cu panglică Dobrogea. (vezi Romanul Zile de lazaret, 1938).
Ion Barbu, 1895-1961. Şc. Militară Botoşani; stagiul militar 1916-1918, ca plutonier într-o unitate de geniu, Moldova.
Bartalis Janoş, 1893-1976, ofiţer în Primul război Mondial.
Citește și Acad. Georgeta Filitti: Regina Maria trebuie să-şi găsească un loc în Dicționarul Scriitorilor Români
Vasile Băncilă, 1897-1979. Participă ca voluntar la război, alegându-se cu râni grave şi cu o invaliditate pe viaţă. Pentru meritele sale, devine sublocotenent în rezervă şi i se conferă înalte medalii: Medalia Victoria. Ordinul Mihai Viteazul.
Aurel P. Bănuţ, 1881-1970. În timpul Primului Război Mondial dezertează din armata austro-ungară şi se înrolează în cea românească.
Gh. Bârgăuanu, 1896-1964. Şc. Militară, Sublocotenent, participă pe front.
Aurelian Bentoiu, 1892-1962. Ofiţer, luptă pe front, rănit la Turtucaia, declarat mort, salvat de un sanitar, vărul lui (tatăl lui Şt. Bănulescu).
Martha Bibescu, 1886-1973. Deschide în 1916 un spital pentru răniţi în Bucureşti şi rămâne în capitală sub ocupaţia germană, devenind o prețioasă sursă de informații pentru Guvernul român aflat în refugiu la Iaşi.
Demostene Botez, 1893- 1973. Luptă pe front. (vezi romanul Munţii, 1918,Premiul Academiei).
I. Al Bran-Lemny, 1886-1954. Mobilizat la cenzura militară, apoi la Ministerul de război.
Gh. Brăescu, 1871-1948. Participă la luptele din Ardeal, rănit grav, amputare braț drept. Prizonier la nemţi, în lagăr (Stralsund, Breensen şi Neisse) își descoperă talentul de povestitor. Revenit în ţară, este trecut în rezervă cu grad de general.
Gh. Brătianu, 1898-1953. În vârstă de 18 ani, se înrolează voluntar, fiind încorporat la Regimentul 2 Artilerie. În perioada 10 octombrie 1916 – 31 martie 1917 a urmat cursurile Şcolii de ofiţeri de rezervă de artilerie, la Iaşi, iar la 1 iunie 1917 este avansat la gradul de sublocotenent. În vara anului 1917, a fost rănit la Cireşoaia, iar după însănătoșire s-a întors pe front, în Bucovina. Vezi: File rupte din cartea războiului.
Citește și Liana Cozea, reputat scriitor, critic și istoric literar, a încetat din viață
Al. Busuioceanu, 1896-1961 merge voluntar pe front, 1916-1918, apoi reia Filologia, întreruptă.
George Mihail Cantacuzino, 1899 –1960. Luptă ca voluntar pe front, 1917-1918.
Mihail Celarianu, 1893-1985. Combate la infanterie, apoi la antiaeriană. Vezi: Femeia sângelui meu, vezi Drapelul; vezi Diamant verde, I.
Dumitru Ciurezu, 1897-1978. Îşi amână studiile liceale, mobilizat pe front în1916-18, luptă la Oituz şi Cireşoaia.
N.D. Cocea, 1880-1948. Militant pt. Antanta, arestat în 1917.
George Cornea, 1892-1925. Ofiţer de carieră, participă la lupte. Vezi: Simfonia morții, 1920; Nebunia lumii, 1924.
Aron Cotruş, 1891-1961. Convocat în armata austro-ungară, combate pe frontul Italia, prizonier; dezertează la italieni, luptă împreună cu românii.
N.M. Condiescu, 1880-1939. Ofiţer superior, Comandantul şcolii de ofițeri, apoi general. Luptă pe front în Bulgaria, 1913, apoi în Primul Război Mondial, la cartierul general.
N. Crevedia, 1902-1978. Mobilizat telefonist, apoi la Ministerul de Război.
Nicolae Davidescu, 1888–1954. Luptă la Turtucaia, prizonier 2 ani în Bulgaria.
Octav Dessila, 1895-1976. Ofiţer de cavalerie, combate în războiul de reîntregire, supranumit eroul de la Oituz.
Radu Dragnea, 1893-1955. Participă la război, fiind rănit la Azuga, 1916.
Artur Enăşescu, 1889-1942. Soldat, combate la Oituz, 1917. Vezi: Cruce albă de mesteacăn.
Citește și Manuscrisele scriitorilor Emil Cioran şi Mircea Eliade, expuse în premieră, joi, la Biblioteca Națională
Horia Furtună, 1888-1952. Participă la războiul din 1916-1918, cade prizonier în luptele de la Nad-Patac şi e internat în lagăr la Stralsund.
Constantin Gane, 1885-1962, mort în închisoarea Aiud. Voluntar, participă la luptele din Bulgaria, apoi pe frontul de reântregire,1916-1918. Vezi: Amintirile unui fost holeric, 1914. Premiul Acad.; vezi Prin viroage şi coclauri, 1922.
Eugen Goga (fratele poetului), 1888-1935. Participă la primul război mondial în armata austro-ungară, este luat prizonier de ruşi şi dus în lagărul din Tomsk,în Siberia. Eliberat o dată cu intrarea României în război, se reface la Techirghiol, descriindu-şi perioada captivităţii în Două Siberii (1916). Pleacă din nou pe front, ca voluntar, e rănit la Arabaz şi-şi pierde mâna dreaptă.
Titus Hotnog, 1890-1957. După licenţă se înscrie la Şcoala Militară de Infanterie din Bucureşti. Luptă pe front. Prizonier de război în Germania (1916-1918).
Dimitrie Iov, 1888-1959. Între 1914-1916 face Şcoala Militară; mobilizat pe front, combate la Oituz, Barcea Veche, Burdujeni (vezi prozele publicate,1923).
Haralambie Lecca, 1873-1923. Căpitan în Primul Război Mondial, rănit, căpătând o paralizie ce i-a adus moartea.
Ion Luca, 1894 – 1972. În timpul primului război mondial lucrează ca sergent sanitar în Rusia, într-un spital orăşenesc din Nikolaev (1917-1918).
George Magheru, 1802-1880. Medic militar pe frontul din Moldova. Izbucnirea războiului îl prinde în anul VI de facultate; pleacă pe front ca medic sublocotenent, se îmbolnăvește de febră recurentă şi tifos exantematic, dar refuză să se reformeze şi rămâne în Moldova până la demobilizare.
Citește și Dr. Sen Alexandru: pedagog, psiholog si scriitor
Adrian Maniu, 1891-1968. Face voluntar campania din Bulgaria, 1913, apoi tot voluntar pe front, în campania 1916-1918.
Alexei Mateevici, 1888-1917. Trimis ca preot militar pe front (1915). Moare, la numai 29 de ani, răpus de febră tifoidă, în august 1917.
Gib I. Mihăescu, 1894 – 1935. Face Şc. Ofiţeri infanterie din Iaşi. Participă cu regimentul 22 infanterie la luptele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz şi Muscel, fiind decorat pentru faptele sale de arme. În 1918, e demobilizat şi se retrage un an la Drăgăşani pentru îngrijirea sănătăţii.
Ioan Missir, 1890 – 1945. Ca sublocotenent luptă în Ardeal şi la Caşin-Oituz, în momentul armistiţiului ajunsese căpitan. Romanul Fata Moartă, 1937. Premiul SSR, Premiul Academiei.
Al. Lascarov-Moldovanu, 1885-1971. Luptă în Bulgaria, 1913, apoi pe frontul 1916-1918.
Mihai Moşandrei, 1896-1994. Şc. Militară Botoşani. Voluntar, luptă în Primul Război Mondial ca artilerist, decorat cu „Crucea de război”.
Basil Munteanu, 1897-1972. Sublocotenent de artilerie în 1917 (coleg cu T. Vianu).
Dumitru Murăraşu, 1896 – 1984. Bacalaureat în 1915; întrerupe studiile la Facultatea de Litere începută la Bucureşti, pentru a lua parte la război ca sublocotenent pe front (1916-1918), şi o termină abia în 1921.
I.D. Muşat,1898-1983. În 1916, la încorporare, era absolvent a şase clase de liceu; în timpul războiului absolvă celelalte două clase liceale în particular.
D. Nanu, 1873-1943. În 1916, luptă pe front, cade prizonier la nemţi, dus în lagăr.
Victor Papilian, 1888-1956. Medic militar pe front în Primul război, 1916-1918.
Citește și A murit Iurie Sadovnic. Artistul s-a împușcat în cap
Ion Pillat, 1891–1945. Revine de la Paris, unde luase două licenţe. Mobilizat în1913, face Campania din Bulgaria.
Poiană Năsturaş Volbură, 1890-1972. Absolvă Şcoala de Ofiţeri de Infanterie din Bucureşti (1910), devenind ofiţet activ. Ia parte la campania din Bulgaria(1913), se distinge în Primul Război Mondial. Maior la Regimentul 4 Grăniceri(până la pensionare, 1936).
Victor Ion Popa, 1895 -1946. Face Şc. De Ofiţeri rezervă, 1916-1917, luptă la Oituz, cu regimentul 12 infanterie Bârlad, este rănit.
Mihai Ralea, 1896-1964. Face Şc. Militară Botoşani.
Mihail Sadoveanu, 1880 – 1961. Concentrat la cenzură, apoi merge pe front;
Barbu Solacolu, 1897-1976. După doi ani la Facultatea de Drept (1913-l915), e mobilizat. Urmeaza Şcoala Militară la Iaşi, participă ca sublocotenent de cavalerie în campania din Budapesta. Decorat.
Vladimir Streinu, 1902 – 1970. Voluntar pe front, la 15 ani , declarând că are mai mulţi.
D.I. Suchianu, 1895-1985. Face Şc. Militară Botoşani.
Al. Rosetti, 1895 – 1990. Luptă pe front, rănit la Mărăşeşti, decorat.
Radu R. Rosetti, 1887-1949. Istoric; şef birou operaţiuni M. cart. General, comandant Reg. 47/72, rănit în lupta de la Răzoare, 1917. Ordinul Mihai Viteazul.
Alexandru Raly, 1897-1986. Bacalaureat 1916, apoi doi ani de front.
Vintilă Rusu-Şirianu, 1897- 1973. Face războiul ca ofiţer.
Citește și Povestea tulburătoare de viață a Ileanei Geller, redată într-un volum de memorii
Mihail Săulescu, 1888 – 1916. Voluntar, „căsătorit cu Transilvania”, mort în primele lupte de la Predeal. Monument de Oskar Han, dezvelit sept. 1930, sub egida SSR.
Victor Slăvescu, 1891 – 1977. Voluntar 1916, rănit Braşov, apoi luptă la Mărăşeşti.
Alfred Margul Sperber, 1898-1967. Luptă în armata austro-ungară, în Galiţia.
Dimitrie Marmeliuc, 1886-1970. În 1916 se înrolează voluntar în armată, urmând cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Botoşani. Pleacă pe front, fiind rănit înluptele de la Mărăşeşti şi decorat. A jucat un rol proeminent în unirea Bucovinei cu România.
I. U. Soricu, 1882-1957. La cerere, deşi suferind de o maladie a vederii, participă la primul război mondial şi luptă pe frontul din Moldova.
Avram Rodion Steuerman, 1872 -1918. Este mobilizat pe front, în calitate de medic militar, ceea ce agravează o criză psihică dezvoltată pe un fond latent nevrotic, scriitorul punându-şi capăt zilelor imediat după demobilizare.
Constantin T. Stoika, 1892 – 1916. În 1913 face Şc. Militară de Artilerie, geniu, Marină; Slt. în Regim. 1 vânători şi grăniceri, combate în Transilvania. Mort eroic la Boişoara, pe valea Oltului, la 23 de ani.
Al. O. Teodoreanu (Păstorel), 1894 – 1964. În 1914, îşi satisface stagiul militar, urmând cursurile unei şcoli de ofiţeri, iar în aug. 1916 este mobilizat pe front, ca sublocotenent în regimentul 24 artilerie. Va lupta pe fronturile din Transilvania şi Moldova şi, rănit destul de grav (şi decorat cu „Steaua României”), va fi internat într-un spital ieşean. Tot pe front îşi va pierde, în1918, şi fratele mai mic, Laurenţiu Teodoreanu.
Ionel Teodoreanu, 1897-1954. Între 1916 şi 1917 e mobilizat la o unitate militară din Botoşani (momentul e consemnat în Bal mascat).
Citește și Violuri, jafuri și crime, în 14 ani de ocupație sovietică a României (1944 – 1958)
George Ulieru, 1884 – 1943. Mobilizat în 1916 ca medic-locotenent, participă la campania împotriva tifosului exantematic din jud. Botoşani.
Ion Trivale, 1889 – 1916. Obţine cetăţenia română în 1913. Mobilizat pe front, moare în linia întâi.
I. Valerian, 1895 – 1980. Face Şc. Ofiţeri rezervă, 1916; combate pe front, rănit la Mărăşeşti, scăpat de glonţ de o iconiţă din buzunar. Coleg de front cu V. Voiculescu, V.I. Popa, G. Tutoveanu.
Ion Vinea, 1895 – 1964 . Între 1916 şi 1919 a fost mobilizat la Iaşi.
Vasile Voiculescu, 1884-1963. În timpul primului război mondial (1917-1918) e medic militar la Bârlad.
I. Al. Brătescu-Voineşti, 1869 – 1946. În prima conflagraţie, căpitan al garnizoanei Tg. Frumos.
Tudor Vianu, 1897-1964. În timpul primului război mondial, elev-ofiţer al Școlii de Artilerie din Botoşani; ia parte la campania din Moldova.
G. M. Zamfirescu, 1898-1939. Elev al şcolii pregătitoare de ofiţeri în rezervă din Botoşani (1917-1918). Participă la campania din 1918.
📢 Vrem să auzim părerea ta!
Urmărește-ne pe Facebook Urmărește-ne pe Twitter Urmărește-ne pe LinkedIn
Urmărește-ne pe Google News