Website-urile din Ucraina, obligate să treacă la limba ucraineană. Ce vor face asociațiile culturale și presa de limba română?

Din 16 iulie website-urile din Ucraina sunt obligate să treacă la limba ucraineană. Ce va face presa în limba română?

Distribuie

La 16 iulie au intrat în vigoare o serie de norme noi ale legii „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”. Potrivit Comisarului pentru Protecția Limbii de Stat din Ucraina, Taras Kremin, toate website-urile, paginile de Facebook, Youtube și Viber ale persoanelor juridice trebuie să treacă la limba ucraineană, folosind în paralel și alte limbi de interfață, informează BucPress.eu.

„Limba ucraineană, mai ales în condiții de război, capătă o rezonanță  deosebită, iar frontul lingvistic astfel devine invincibil. Articolul 27 este unul dintre cele care consolidează statutul limbii ucrainene ca limbă de stat și protejează drepturile cetățenilor ucraineni de a obține informații și servicii în limba de stat”, a subliniat Taras Kremin, conform sursei citate

Marin Gherman (autorul articolului de pe BucPress), jurnalist, politolog, scriitor. Președinte-fondator al Centrului Media BucPress, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți), lect. univ. dr. asociat al Univeristății „Ștefan cel Mare” din Suceava. Jurnalist „Libertatea online” București, editorialist Veridica, arată că:

„Potrivit art. 27, p. 6 al Legii Ucrainei „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” (2019, nr. 21), reprezentanțele (paginile) de Internet  (site-urile, conturile pe rețelele de socializare) ale presei înregistrată în Ucraina sau ale altor persoane juridice trebuie să treacă în mod obligatoriu la limba ucraineană, utilizând în paralel și alte versuri secundare ale paginii.

Citește și Dmitri Muratov şi-a vândut medalia Premiului Nobel contra sumei de 103,5 milioane de dolari în beneficiul copiilor ucraineni strămutați

Cu alte cuvinte, BucPress urma să aibă o versiune în limba ucraineană și alta în limba română. Ce-i drept, Ucraina nu a prevăzut nicio finanțare pentru acest proces de trecere, nu a oferit fonduri pentru angajarea traducătorilor, corectorilor și altor persoane în echipă.

Însă, același articol menționează că normele legii nu se referă la paginile de Internet ale mass-media, amintite în articolul 25 al legii.”

Sursa citată mai spune că „Potrivit acestui articol, nr. 25, aliniat 5, pentru care echipa BucPress a luptat la nivel instituțional în 2019 când a fost invitată să propună amendamente la lege,  toate reglementările nu vor afecta și „nu se referă la presa care apare exclusiv în limba tătarilor crimeeni, altor popoare băștinașe ale Ucrainei, limba engleză, altă limbă a UE, indiferent de faptul dacă conțin sau nu texte în limba de stat”.

BucPress, în afară de ONG, este înregistrată ca organ de presă la 06 aprilie 2018, certificat de înregistrare 4C, nr. 537-217 P, fiind o publicație care apare în limba română, deci într-o limbă a unui stat membru al UE.

„Așadar, presa de limba română înregistrată oficial pe teritoriul Ucrainei nu este obligată să treacă la versiuni bilingve ale site-urilor, indiferent dacă apare pe suport de hârtie sau în versiune electronică”, concluzionează sursa citată.