Directorul interimar al Institutului de Istorie a Religiilor, Bogdan Tătaru-Cazaban, istoric al religiilor şi doctrinelor filosofice, a afirmat că opera ştiinţifică, literatura, publicistica lui Mircea Eliade sunt „irigate” de descoperirea Indiei, „departele devenit proximitate esenţială”, informează Agerpres.
Tătaru-Cazaban a participat marţi la Conferinţa „Eliade şi India”, primul proiect al parteneriatului dintre Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” şi Ambasada Indiei, desfăşurat în aula instituţiei.
„Pentru un cititor atent al lui Eliade, centralitatea temei de astăzi este o evidenţă. Opera ştiinţifică, literatura, publicistica, toate din acei ani sunt irigate de descoperirea Indiei. În perioada formării, India a avut rolul de invent al spaţiului catalizator. Aici, virtualităţile, cum îi plăcea lui Eliade să spună, au fost puse la încercare, aici sunt schiţate principalele elemente ale concepţiei istorico-religioase a lui Eliade, aici, am putea spune, destinul său prinde contur”, a spus, citat de Agerpres, Tătaru-Cazaban.
El a arătat că, pentru Mircea Eliade, autor al unei „opere fondatoare” pentru istoria religiilor pe plan global, India este „departele devenit proximitate esenţială şi nostalgie perpetuă”, pentru că oferă „un acces privilegiat la sensurile întregii istorii religioase a umanităţii”, după cum spunea Eliade însuşi.
Citește și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a investit anul trecut 600.000 de euro în infrastructura centrelor de cercetare
Un elogiu marelui Mircea Eliade, după cum precizează aceeași sursă, a adus și ambasadorul Indiei la Bucureşti, Rahul Shrivastava, care a vorbit despre „omul multitalentat, uimitor, care ştia foarte bine engleza, franceza, germana”, care a învăţat când a venit în India cu un program bursier bengali, pali, chiar sanscrita, nu doar un romancier şi eseist, ci şi un mare profesor şi expert în istoria religiilor, impresionat de filosofia lui Mahatma Gandhi.
Diplomatul indian a amintit de schimburile anuale de studenţi între India şi România. „În fiecare an avem studenţi români care vin în India şi studenţi indieni care sosesc în România”, a spus Rahul Shrivastava.
Vorbind despre bunele relaţii dintre România şi India, Olivia Toderean, directorul general al Departamentului de Afaceri Globale din cadrul Ministerului de Afaceri Externe, a subliniat necesitatea reconfigurării parteneriatelor şi revitalizarea alianţelor în zona indo-pacifică.
„Pe fondul erodării sau contestării explicite a fundamentelor ordinii internaţionale astăzi, devine de înţeles reconfigurarea parteneriatelor şi revitalizarea alianţelor în zona indo-pacifică, atât de către Statele Unite, Uniunea Europeană, statele membre ale Uniunii Europene, cât şi de către România în sine. Indiei îi revine un rol central în ansamblul acestor mutaţii geostrategice în al 75-lea an de la obţinerea independenţei sale”, a mai subliniat Olivia Toderean.
Citește și Scriitorul israelian David Grossman este laureatul Premiului Erasmus 2022
Ea a spus că aşteptările şi speranţele pe care lumea democratică şi le leagă de importanţa Indiei pe plan internaţional se fac ecoul, peste decenii, al unor reflecţii pe care Mircea Eliade le formula cu claritate încă din 1931, pe când, la vârsta de abia 23 de ani, se afla la finalul stagiului său formativ în subcontinentul indian.
„Şi citez: ‘ştiam că independenţa Indiei e iminentă şi că, foarte curând, Asia întreagă va reintra în istorie. Pe de altă parte, într-un viitor nu prea îndepărtat, o seamă de populaţii arhaice îşi vor face loc pe scena politicii mondiale. Mi se părea că noi, românii, am putea împlini un anumit rol în apropierea şi dialogul între cele două sau trei lumi: Occidentul, Asia şi civilizaţiile de tip popular-arhaic. Noi, cei din răsăritul Europei, am fi putut sluji de punte între Occident şi Asia. Asta, evident, în ipoteza că Rusia Sovietică nu va deveni o putere mondială’. Închei citatul”, a spus reprezentantul MAE.
Un excurs exhaustiv asupra operei şi locului lui Mircea Eliade în devenirea domeniului istoriei religiilor a făcut Eugen Ciurtin, indianist şi istoric al religiilor, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (IHR) al Academiei Române, Bucureşti. Ciurtin a pledat pentru finalizarea unei ediţii complete a operei ştiinţifice a lui Eliade şi pentru acordarea atenţiei cuvenite manuscriselor operelor marelui gânditor, „strangulate într-o cămaşă de forţă a casei Artmark şi a casei Historic”.
Citește și Scriitori ucraineni, români şi belgieni, împreună de Ziua Internațională a Poeziei
„Astăzi, manuscrisele însele sunt strangulate, sunt într-o cămaşă de forţă a casei Artmark şi a casei Historic. Cei care au preluat moştenirea manuscriselor, în urma unor accidente istorice, de care nu eu sunt îndreptăţit să vorbesc în primul rând, nu au găsit cu cale ca dimensiunea publică a lui Eliade să facă bună echipă cu dimensiunea publică a întregului tezaur de lucruri care au mai rămas. Iar când fac din nou această pledoarie puţintel exasperată pentru netrebnicia cu care nu am ştiut până azi să avem presentimentul cărţile pe care le-a scris, dar trebuie să le căutăm în hârtiile lui, este o pledoarie pe care aş face-o pentru oricare…. Nu e ceva exclusiv legat de Eliade”, a mai spus Eugen Ciurtin, citat de Agerpres.
În cadrul evenimentului, deschis de directorul general BCU „Carol I”, Mireille Rădoi, în holul aulei a fost prezentată o expoziţie cu manuscrisele lui Mircea Eliade aflate în colecţiile sale: „Nuntă în cer”, „Vedanta Philosophie”, „Maitreyi” şi „Romanul Adolescentului miop”.
Conferinţa „Eliade şi India” este primul eveniment cultural care oglindeşte parteneriatul dintre Biblioteca Centrală Universitară, Ambasada Indiei şi Ministerul Afacerilor Externe, iniţiat pe 8 februarie de reprezentanţii instituţiilor la BCU, colaborare interinstituţională care implică promovarea naţională a unor personalităţi româneşti sau care au trăit pe teritoriul României şi au avut contribuţii semnificative în studiul indianisticii.
