Palatul Bánffy a fost zilele acestea subiectul a numeroase articole care sesizau posibile escrocherii. Pe fondul acestor discuții au apărut și primele documente din fondurile Arhivelor Naționale – Cluj, unde s-a descoperit că imobilul este în proprietatea Primăriei.
Proces verbal nr. 420 și inventarul nr. 452/1946
„Comisia propune să se revină asupra decisiunei Nr. 45798/1947 […] prin care bunurile au fost scoase de sub contr. CASBI. (Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice) și să se reîncadreze în CASBI., trecând bunurile în proprietatea Primăriei Cluj., deoarece văd. Bánffy Adalbert n. Sárolte Montbach și Bánffy Dionisie s-au retras cu trupele dușmane în 1944 și au avut o atitudine antidemocratică țării și URSS-ului. Până la apariția deciziei bunurile vor fi păstrate în custodele Primăria Municipiului, domiciliat în Cluj, jud. Cluj, Str. Libertății, pe lângă toată răspunderea morală și materială. Mobilierul se va vinde. Drept, pentru care am dresat prezentul proces-verbal.”
În alt document din Arhivele Naționale se arată că „bunurile se vor preda definitiv în proprietatea statului”.
Într-un studiu realizat de Ioana Rus se arată că „După stingerea ramurii de conte a familiei BANFFY (1861), moștenirea lor a devenit fideicomis, gestionată de către baronul Albert BÁNFFY (1818-1886), comite de Crasna, apoi de copiii săi, Albert şi Gheorghe BÁNFFY (1853-1889). Albert BÁNFFY (1871-1945) a construit în 1903 casa de raport din curtea din spate a palatului ce se află şi astăzi pe strada Bolyai, iar fiul său, Dionisie BÁNFFY (1901-1983) a construit în 1925 un cinematograf în curtea interioară, afectând chiar şi structura palatului.22 Cinematograful numit Apolló, apoi Capitol şi în cele din urmă Progresul, a fost înființat pentru a procura bani în vederea întreținerii numeroaselor clădiri ale familiei, care după reforma agrară din 1921 pierduse marea majoritate a terenurilor sale agricole.”