Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a declarat, luni, că dosarul Roșia Montană va fi discutat la UNESCO pe 25 iulie şi că va pleda pentru „ceea ce înseamnă binele patrimoniului”, dar a menţionat că va primi un mandat din partea Guvernului pentru a prezenta poziţia României.
„Ministerul Culturii este parte a Guvernului României (…). Noi vom merge cu un mandat din partea Guvernului, va fi o decizie la nivel de Guvern şi va fi o decizie politică la nivel de coaliție. Dar noi, ca Minister al Culturii, nu putem pleda decât pentru patrimoniu, pentru ceea ce înseamnă binele patrimoniului. Nu putem avea altă poziție decât cea prin care pledăm pentru continuarea procedurii, pentru că UNESCO nu va veni cu bani, nu va veni nici cu alte legi de protecție asupra acelui obiectiv. Dar înseamnă o zonă de consultanță şi de expertiză care ajută în ceea ce înseamnă salvarea patrimoniului de acolo. Am avut discuții destul de deschise, unele destul de aprinse. Pe 25 iulie se discută dosarul Roșia Montană, dacă nu apare nicio decizie între timp. Ce ministru al Culturii aş fi dacă aş pleda altfel?”, a precizat, la TVR 1, ministrul Bogdan Gheorghiu.
El a explicat că indiferent dacă Roșia Montană va fi inclusă sau nu în patrimoniul UNESCO, zona este protejată de legea patrimoniului național românesc.
Citește și Muzeul Naţional al Banatului prezintă bunurile culturale achiziţionate anul trecut, în cadrul expoziţiei “Patrimonium 2020”
„Odată cu reactualizarea listei cu monumentele istorice după anul 1990, Roşia Montană a rămas acolo şi inclusiv la momentul la care s-a dat acel acord, accept pentru minerit în zona respectivă, ea era inclusă în patrimoniul naţional românesc. Aşadar, când s-a semnat acordul se ştia foarte bine că acolo este o zonă de interes patrimonial. Dacă la momentul semnării contractului ţi-ai asumat că ulterior reprezenta un proiect care va respecta legislaţia statului român şi vei obţine avize, în primul rând de la mediu, pentru că nu patrimoniul este principala problemă…
Toată lumea vorbeşte de includerea sau neincluderea în patrimoniul mondial UNESCO. Acolo niciodată nu a fost obţinut aviz pentru mediu şi presupunând că nu ar fi zonă de patrimoniu, că Ministerul Culturii sau UNESCO nu ar avea nicio implicare acolo, avizul de mediu rămâne o problemă deschisă de care se vorbeşte mult mai puţin.
Ce este important de precizat este că acea zonă este deja protejată de legea patrimoniului naţional românesc. Includerea sau declanşarea procedurii pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO are drept primă condiţie să fie inclusă în patrimoniul naţional al ţării respective. Aşadar, în momentul în care vorbim de faptul că ea este protejată deja de legislaţia românească avem un lucru limpede – şi nu trebuie să fii jurist pentru asta – care ne spune că includerea sau neincluderea în patrimoniul mondial UNESCO nu îi schimbă cu absolut nimic statutul juridic”, a subliniat Bogdan Gheorghiu.