Etnologul Georgeta Stoica, decorată cu Ordinul ”Serviciul Credincios”

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” a găzduit, miercuri, ceremonia de decorare a etnologului Georgeta Stoica, membru de onoare al Academiei Române, cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, conferit de preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Culturii, Raluca Turcan, subliniind cu acest prilej că sărbătorita este parte din existenţa şi „sufletul” instituţiei muzeale.

„Eu simt nevoia să vă mulţumesc, în primul rând ca om, pentru că aţi oferit altor oameni şansa, bucuria de a fi în interiorul acestui muzeu mai aproape de identitatea noastră naţională, de tradiţiile noastre, de satul românesc. Dumneavoastră doamnă Georgeta Stoica sunteţi un profesionist desăvârşit. Sunteţi etnolog, profesor, manager al acestei instituţii de cultură. Aţi inspirat studenţi, profesionişti din domeniu, inclusiv manageri, doamna Paula Popoiu (managerul Muzeului Satului) fiindu-vă un om care v-a avut ca model şi ca exemplu.

Pentru întreaga dumneavoastră carieră profesională, pentru întreaga dăruire personală, pentru modestia care vă caracterizează, pentru exemplul pe care l-aţi oferit celor din jur, eu vă mulţumesc şi vă sunt recunoscătoare. Şi mi-aş dori, oarecum, ca ministru al Culturii, să pot să mă ridic, măcar un pic poate, la aşteptările pe care dumneavoastră, ca profesionist şi parte a acestui muzeu, le aveţi de la un ministru al Culturii”, a transmis Raluca Turcan.

Citește și Muzeele Vaticane: O călătorie prin istorie și artă universală

Ea a anunţat că a reuşit instituirea unei indemnizaţii de merit pentru păstrătorii tradiţiilor româneşti care sunt Tezaure Umane Vii.

„Avem oameni cu un rol deosebit în păstrarea tradiţiilor noastre, care sunt recunoscuţi formal, sunt atraşi în diferite momente, dacă se poate la fotografii şi cu ocazii festive, dar pe fond nu sunt sprijiniţi concret. Şi, atunci, împreună cu Ciprian Ştefan, care îmi este consilier onorific şi care conduce Muzeul Astra din Sibiu, şi împreună cu doamna Popoiu şi cu alţi oameni, am decis ca cei care sunt Tezaure Umane Vii să intre în rândul beneficiarilor unei indemnizaţii de merit, aşa cum au profesioniştii recunoscuţi în alte domenii. Şi, la începutul acestui an, a trecut Hotărârea de Guvern şi cred că într-o lună va fi aplicabilă această indemnizaţie de merit pentru cei care sunt Tezaure Umane Vii. Sunt 74 la număr”, a precizat ministrul.

Turcan a pledat pentru certificarea meşteşugurilor, prin intermediul muzeelor în aer liber şi a muzeelor etnografice.

Citește și Germania a restituit Nigeriei 22 de bronzuri din fostul regat Benin

„Ei sunt păstrători de meşteşuguri, le predau din generaţie în generaţie, însă, de multe ori, când sunt în ocazii de a valorifica aceste meşteşuguri, intră într-o competiţie total incorectă cu chinezării şi alte lucruri de mai de proastă calitate, în loc să le fie certificate meşteşugurile şi într-adevăr să aibă un avantaj concret în urma deţinerii acestor talente deosebite pe care ei le au. De asemenea, îmi doresc ca muzeele în general să fie sprijinite, pentru că ele sunt parte din instrumentele pe care noi le avem ca demnitari şi ca responsabili în funcţia publică de a aduce publicul mai aproape de valori pe care le considerăm ale naţiei noastre, ale ţării noastre, valori identitare”, a completat ministrul Culturii.

Activitatea Georgetei Stoica a fost elogiată de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor şi de managerul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Paula Popoiu, care a amintit contribuţia sărbătoritei la rămânerea instituţiei pe actualul amplasament, opunându-se deciziei regimului comunist de a muta muzeul la Mogoşoaia, ca şi în ceea ce priveşte renaşterea lui după incendiul din 2002.

A mai fost transmis un mesaj din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

La finalul evenimentului, istoricul, muzeograful şi etnologul Georgeta Stoica a evocat momentele formării sale alături de mari nume în domeniu, de fostul director al Muzeului Satului, Gheorghe Focşa, cu care a întreprins numeroase cercetări de teren în satele româneşti.

Citește și Muzeul Abandonului a digitizat 15.000 de documente legate de instituționalizarea copiilor din România comunistă

„Am învăţat să vorbesc cu oamenii de la ţară, să ştii să te porţi, să vorbeşti normal cu ei, pentru că altfel nu afli nimic dacă nu ştii să vorbeşti cu ei. A fost o perioadă cu etape, datorită cărora am ajuns, în sfârşit, să pot să lucrez, să fac o cercetare aşa cum trebuie, o documentare cum trebuie şi să mă numesc eu pe mine un etnolog, nu un arheolog, aşa cum visasem. (…) Am încercat, nu ştiu dacă am reuşit cu adevărat, să adun în jurul meu o seamă de tineri care sunt interesaţi să afle câte ceva. Dar, vreau să vă spun că întotdeauna, indiferent ce am avut de făcut, în primul rând m-am apucat de treabă cu entuziasm, cu mare dragoste de meserie şi am fost totdeauna foarte corectă şi cu instituţia în care lucram şi cu oamenii pe care îi conduceam.

Este important lucrul acesta, să fii corect, să fii perseverent şi să nu cedezi atunci când se iveşte, eu ştiu, un drum făcut călare pe măgar de pildă sau pe cal, pentru că aşa era pe vremea aceea, ci să zici ‘Foarte bine. Uite un lucru nou, extraordinar, ia uite ce înseamnă viaţa adevărată'”, a transmis etnologul, care, pe 24 ianuarie, a împlinit 92 de ani.