Eurovision 2024 – Israel s-a calificat în finala de sâmbătă

În ciuda huiduielilor pe Malmö Arena la finalul prestaţiei concurentei din Israel, Eden Golan, cu „Hurricane”, artista s-a calificat în finala de sâmbătă a Eurovision 2024. În finală vor concura şi Lituania, Austria, Ţările de Jos, Norvegia, Grecia, Estonia, Elveţia, Georgia, Armenia.

Cea de-a doua semifinală s-a deschis cu gazdele Malin Åckerman şi Petra Mede, care au cântat o parodie a melodiei câştigătoare de anul trecut, „Euphoria”, de Loreen. Arena Cei mai mulţi fani din Arena au fost din Marea Britanie

Tema din acest an este „United by Music” şi este pentru a şaptea oară când Suedia organizează acest concurs, după ce anul trecut a câştigat Loreen.

Marţi, Serbia, Portugalia, Slovenia, Ucraina, Lituania, Finlanda, Cipru, Croaţia, Irlanda şi Luxemburg s-au calificat în finala de sâmbătă a Eurovision.

În comparaţie cu prima semifinală, artiştii din a doua semifinală s-au bazat mai mult pe muzica tradiţională din ţările lor de origine. Spectatorii au văzut câteva instrumente necunoscute pe scenă. Estonienii de la Puuluup au cântat la o liră tradiţională cu arcuş numită Talharpas, în timp ce norvegienii de la Gåte au cântat la Nyckelharpa – un alt instrument cu arcuş, construit şi cântat iniţial de fermieri în secolul al XVII-lea. Alţi artişti, în special din Armenia şi Italia, au combinat folclorul ţării lor cu sub-basul modern şi ritmurile latine.

Citește și Mii de artişti cer organizatorilor Bienalei de la Veneţia să renunţe la pavilionul israelian „genocidar”

În timpul votului, pe scenă au cântat Helena Paparizou, câştigătoarea din 2005, cu piesa „My Number One”, Charlotte Perelli, care a cântat „Take Me To Your Heaven”, câştigătoarea Eurovision 1999, dar şi Sertab Erener din Turcia, cu „Everyway That I Can”.

Înainte de anunţul final, Petra Mede şi Malin Åckerman au amintit publicului de faptul că Suedia are şapte victorii în total. „Această competiţie ne-a dat ideea”, a cântat Petra Mede, „să arătăm că suntem mai mult decât depresie şi Ikea”. Dar melodia dedicată Suediei, „care iubeşte prea mult Eurovision”, a fost întreruptă de cel care aproape a detronat-o pe suedeza Loreen la concursul de anul trecut: finlandezul Käärijä, care a reluat piesa lui tehno „Cha Cha Cha Cha”.

Cinci acte de urmărit

Joi seară, privirile au fost aţintite pe Elveţia. Demonstrând că pregătirea pentru operă este foarte importantă, cântăreţul elveţian Nemo a arătat un falsetto uimitor în piesa „The Code”. Piesa detaliază experienţa de a se împăca cu identitatea non-binară, o luptă care este adusă la viaţă în mod dramatic cu ajutorul unei coregrafii simple, dar eficiente.

Franţa a mers pe a capella. Slimane este o vedetă uriaşă în Franţa, înregistrând peste 2 milioane de albume vândute de când a câştigat The Voice, în urmă cu opt ani. El îşi foloseşte această experienţă în această seară, cântând refrenul culminant al „chant de la torche”, „Mon Amour”. 

Armenia a dat o petrecere. Armenia a prezentat o piesă folk contagioasă şi optimistă numită „Jako”. Piesa este interpretată de Ladaniva, care a vândut recent sala de concerte Bataclan din Paris şi care a luminat scena cu o energie festivă.

Citește și Organizatorii concursului Eurovision şi-au reiterat decizia de a nu exclude Israelul

Un imn al plictiselii, aşa poate fi numit cântecul din Italia „La Noia”, dar este orice, numai plictisitor nu. Angelina Mango aduce cu cântecul ei o combinaţie de sunete latineşti de cumbia şi reggaeton. 

Finlandezul Joost Klein a oferit cu „Europapa, Europapa” un imn techno ciudat despre călătoria în Europa („din fericire, nu ai nevoie de viză”) şi despre cum să te bucuri de oraşele sale (cu excepţia Parisului, care este prea scump).

Israel, între protest şi aprecieri

Cea de-a doua semifinală a concursului Eurovision 2024 a început joi târziu în Suedia, iar o mare parte din atenţie s-a concentrat pe prestaţia Israelului, după ce mii de persoane s-au alăturat unui protest pro-palestinian mai devreme în cursul zilei.

Eden Golan a cântat „Hurricane”, alături de dansatori, în faţa unui fundal cu lumini albastre şi albe.

În ciuda protestelor care au întâmpinat sosirea Israelului în Suedia în această săptămână, Eden Golan a primit o reacţie corectă pe Malmö Arena. Conform transmisiei audio oficiale, au existat huiduieli în surdină când şi-a terminat prestaţia, dar acestea au fost înecate de aplauze. Ea a mulţumit spectatorilor, în timp ce a părăsit în grabă scena.

„Performanţă uimitoare Eden! După toate repetiţiile şi în faţa tuturor strigătelor antisemite din sală, ai cântat despre durerea noastră şi ai cântat în Europa muzica care s-a oprit pentru noi în 7 octombrie. Chiar şi la Eurovision, nu există nimeni care să poată învinge Israelul”, a scris pe X ministrul israelian al Culturii, Miki Zohar. 

Aproximativ 100.000 de vizitatori s-au adunat în oraşul Malmo pentru festivalul anual care are loc pe fondul protestelor şi boicoturilor legate de campania militară israeliană din Gaza, declanşată de atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.

Fanii Eurovision îmbrăcaţi în ţinute ciudate, paiete şi în culorile naţionale au sosit la eveniment, în timp ce aproximativ o sută de protestatari au scandat „Boicotaţi Israelul” şi „Ruşine să vă fie ruşine” în faţa sălii, înainte de a fi îndepărtaţi de poliţie.

Activista pentru climă Greta Thunberg s-a alăturat în cursul zilei celor peste 10.000 de manifestanţi pro-palestinieni din centrul oraşului Malmo, care se opun participării Israelului la concursul muzical.

Casele de pariuri dau Croaţia drept câştigătoare a concursului Eurovision din acest an

Cotele de pariuri prezic că participarea Croaţiei, Baby Lasagna interpretând piesa „Rim Tim Tagi Dim”, va câştiga concursul Eurovision din acest an. Cotele de la 16 case de pariuri, mediate de Eurovisionworld.com, dau Croaţiei 44% şanse de câştig. Elveţianul Nemo, care cântă „The Code”, este al doilea favorit, cu 17% şanse.

Din istoria concursului 

Eurovision a început în 1956, cu doar şapte ţări participante.  
Concursul a avut loc de 64 de ori, dar a avut 67 de câştigători. În 1969, primul loc a fost împărţit între Marea Britanie, Spania, Olanda şi Franţa. Regulile de egalitate au fost introduse la scurt timp după aceea.
Răspândirea covid-19 în 2020 a dus la anularea concursului pentru prima dată în istorie.
ABBA, care a câştigat cu „Waterloo” în 1974, a devenit cel mai de succes câştigător Eurovision din toate timpurile.

Piesa „Nel Blu Dipinto Di Blu” a lui Domenico Modugno, denumită şi „Volare”, este cel mai preluat cântec Eurovision. A fost preluat, printre alţii, de Dean Martin şi David Bowie. 

Până în 1998, cântecele au fost acompaniate de o orchestră live.

Celine Dion, Cliff Richard şi Julio Iglesias au fost concurenţi la Eurovision.

Pe scenă pot urca cel mult şase artişti în acelaşi timp şi nu sunt permise animale vii.

În zilele noastre, concurenţii Eurovision pot cânta în orice limbă doresc, dar nu a fost întotdeauna aşa.  La primele 10 concursuri, problema limbii nu s-a pus, iar concurenţii cântau în limba lor maternă. Dar în 1965, concurentul Suediei, cântăreţul de operă Ingvar Wixell, a cântat melodia „Absent Friend” în engleză. Acest lucru a dus la introducerea unei reguli lingvistice în anul următor, care prevedea că „piesele trebuie interpretate într-una dintre limbile oficiale ale ţării participante”. În 1973, regula a fost abolită, permiţând participanţilor să îşi aleagă din nou limba dorită. Aceasta a fost reintrodusă în 1977, înainte de a fi abolită din nou în 1999. De atunci, mulţi interpreţi au ales să cânte în limba engleză în speranţa de a obţine un punctaj mai mare.