Expoziţia Fotografii pe harta lumii: O privire în universul călătoriilor româneşti

Expoziţia „Fotografii pe harta lumii. Călători români în ţări străine (1890 – 1990)” va fi deschisă la Muzeul Hărţilor din 17 iulie. Sunt prezentate imagini inedite, spectaculoase, de o mare valoare documentară, provenite din peste zece fonduri ale Arhivei de Fotografie, platformă iniţiată şi gestionată de Asociaţia Renascendis.

Expoziţia este deschisă în perioada iulie – septembrie 2024, iar programul este de miercuri până duminică, orele 10:00 – 18:00. Tariful de vizitare este de 10 lei preţ întreg, 5 lei seniori şi 2,5 lei studenţi. În perioada vacanţei, copiii beneficiază de acces gratuit. 

Selecţia de imagini reprezintă o premieră pentru expunerea şi cercetarea fotografiei de voiaj, un secol de investigare a obiceiurilor de călătorie ale românilor în Europa, Africa, Asia, Orientul Mijlociu şi Îndepărtat.

Expoziţia cuprinde şi o serie de obiecte: aparate fotografice, montaje stereoscopice, albume de fotografie, ghiduri şi hărţi de călătorie, precum şi suvenire de epocă din destinaţiile vizitate de călătorii români, fie ei fotografi amatori sau pofesionişti.

În preajma anului 1900, puţinii români care călătoreau în străinătate erau atraşi de  staţiunile balneoclimaterice austro-ungare, precum Carlsbad, sau germane, precum Baden-Baden, de strălucirea Vienei sau a oraşelor de pe Coasta de Azur. În anii 1920-1940, o serie de călători români ajungeau, inclusiv în interes profesional, în nordul Africii. În perioada 1950-1980, majoritatea excursiilor în străinătate erau limitate la ţările din spaţiul socialist: U.R.S.S., R.D.G., Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, Polonia şi Bulgaria. Materialul fotografic prezentat în expoziţie oferă o imagine cuprinzătoare asupra fenomenului fotografiei de voiaj practicate de călătorii români în străinătate, acoperind aproape un secol de evoluţie.

Citește și Expoziţia Feminitatea veacului trecut: de la Belle Epoque la Interbelic

Dacă la sfârşitul secolului al XIX-lea românii care călătoreau în străinătate se întorceau cu fotografii realizate în ateliere locale pe post de suvenire din voiaj, începând cu primele decenii ale secolului al XX-lea, călătorii românii aveau adesea la îndemână aparate fotografice cu care înregistrau propriile impresii vizuale din locurile vizitate.

Cele mai vechi fonduri de clişee pe sticlă şi celuloid din colecţiile Arhivei de Fotografie, databile între 1900-1910, oferă o imagine asupra turismului balneoclimateric practicat de români pe teritoriul învecinat al Austro-Ungariei (inclusiv în Transilvania), dar şi asupra frecventelor călătorii la Viena. Valorosul fond Cosmănescu ilustrează călătoriile unor români în zone din vestul Europei mai puţin frecventate de turişti şi în Africa, la sfârşitul anilor 1920 – începutul anilor 1930.

Fondul col. Filip Popescu permite conturarea unei imagini asupra călătoriei familiei unui farmacist militar în Grecia şi Egipt în anul 1936. Pentru anii 1950-1970, o perioadă în care călătoriile românilor în străinătate sunt limitate, selecţia imaginilor s-a făcut din mai multe mici fonduri care permit şi o comparaţie a situaţiei din România cu a celorlalte ţări din lagărul socialist. Perioada 1970-1980 este reprezentată mai ales de imagini provenind din fondurile ing. Radu Petrovici şi arh. Mircea Alifanti, profesionişti români din domeniul arhitecturii care au vizitat şi fotografiat aproape toată Europa Occidentală, nordul Africii, Arabia şi Orientul Mijlociu.

Citește și Expoziţia „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor” deschide sezonul de vară la Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Dincolo de impactul vizual al documentelor fotografice, expoziţia oferă pretextul unor discuţii despre evoluţia structurilor turismului românesc în străinătate între 1890 şi 1990 şi modificarea direcţiilor de sincronizare dinspre modele lumii occidentale spre limitările spaţiului sovietic.

Arhiva de Fotografie (AdF) este o platformă dedicată cercetării şi valorificării patrimoniului fotografic vechi din România, iniţiată şi gestionată de Asociaţia Renascendis. Constituită ca un proiect orientat spre comunitate şi susţinut de comunitate, platforma AdF se sprijină pe cinci piloni: salvare, conservare, cercetare, promovare şi educaţie. Colecţiile AdF, cuprinzând peste 50000 de documente fotografice databile între 1848-1995, în majoritatea formatelor fizice existente (dagherotipuri, calotipii, ambrotipii, ferotipii, negative pe sticlă şi film, pozitive pe hârtie etc.) şi peste 300 de piese de tehnică fotografică, sunt în continuă creştere datorită unui program susţinut de achiziţii şi donaţii. Donaţiile de material fotografic valoros primite în ultimul timp demonstrează că publicul este interesat să contribuie la salvarea şi promovarea patrimoniului fotografic autohton. Oricine poate dona material fotografic către AdF, material care va fi digitalizat, cercetat şi publicat online.