Expoziţie retrospectivă Sami Briss, cu pictură, sculptură şi desen, la Muzeul Ţării Crişurilor 

Muzeul Ţării Crişurilor (MTC) din Oradea informează că pregăteşte, pentru 22 martie, vernisajul unei expoziţii retrospective de pictură, sculptură şi desen denumită sugestiv „Mémoires”, a artistului Sami Briss, care expune pentru prima dată într-un muzeu din România.

Evenimentul va avea loc în prezenţa artistului nonagenar (elev al lui Camil Ressu), la sediul MTC din str Armatei Române nr.1A, lucrările urmând să rămână pe simezele muzeului până în 30 aprilie.

Potrivit unui comunicat de presă al MTC transmis luni, după 12 ani de la prima şi ultima expoziţie în România, Sami Briss, personalitate remarcabilă a lumii artistice internaţionale, se întoarce acasă pentru o expoziţie retrospectivă care însumează peste 110 lucrări de pictură, sculptură şi desen, din toate etapele de viaţă ale artistului. Iniţiatorul şi curatorul acestei expoziţii este Adina Renţea, specialist cu peste 30 de ani de experienţă muzeală.

„Cu o activitate expoziţională apreciată de marile galerii din lume, Sami Briss şi-a câştigat o binemeritată recunoaştere în afara graniţelor ţării. Multiculturalitatea operei sale ca expresie a libertăţii de gând şi creaţie, unicitatea stilului său, compoziţia aproape poetică a temelor sale, fac opera lui Briss inconfundabilă. Organizarea unei asemenea expoziţii pentru prima dată în ţară reprezintă, fără îndoială, un demers substanţial, cu o profundă încărcătură simbolică, atât pentru artist, cât şi pentru România”, a afirmat ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, citat în comunicat.

Expoziţia de la Muzeul Ţării Crişurilor, care deschide seria expoziţiilor din România, este cel mai amplu demers vizând arta lui Sami Briss în ţara noastră. Cele peste 110 lucrări de pictură, sculptură, desen, neexpuse vreodată „acasă”, reprezintă patrimoniul acestei expoziţii. Ele vor fi completate de repere de viaţă personală şi artistică, de asemenea neexpuse în România.

Citește și Universitatea din Oradea a acreditat domeniul de doctorat ”Muzică”

„Arta este expresia spiritului uman. Unde este sufletul în munca mea… ei bine, cu siguranţă că este din cap şi scapă prin mână (…) Cel mai rău lucru posibil pentru pictură este să impui o formă şi să-l privezi pe pictor de libertatea sa. Este criminal, este criminal, ucide totul. Eu am trăit asta, a trebuit să trec prin asta (…) Tot ceea ce am de spus este spus prin pictura mea. Există doi creatori în spatele fiecărei lucrări de artă: persoana care a făcut-o şi persoana care o priveşte. Pictura este o invitaţie la descoperire şi la surpriză, din care oricine poate vedea şi lua orice de care are nevoie pentru a purta cu el în propria călătorie prin viaţă”, mărturisea Sami Briss despre crezul său artistic.

În expoziţie se vor regăsi, de asemenea, şi fotografii din atelier, invitaţii la expoziţiile personale şi de grup din lumea întreagă, documente cu importanţă majoră în devenirea sa, scrisori de la personalităţi importante ale lumii culturale internaţionale, extrase din mari nume ale presei cotidiene şi de artă, referitoare la opera sa.

În mod deosebit, prin exponate se vor afla şi afişul expoziţiei interzise în România din 1959 şi câteva dintre lucrările care ar fi trebuit să facă parte din acel demers, păstrate cu grijă de artist.

Prezenţa expoziţiei „Mémoires” la Muzeul Ţării Crişurilor se datorează în mare măsură Ministerului Culturii, Consiliului Judeţean Bihor şi Primăriei Municipiului Oradea, alături de Ambasada Franţei la Bucureşti prin Institutul Cultural Francez, Ambasada Statului Israel la Bucureşti şi partenerii media Radio France Internationale, TVR Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, AGERPRES şi Europa FM.

Cine a fost Sami Briss

Sami Briss s-a născut la Iaşi, în 18 mai 1930. A urmat Institutul de Arte Plastice Bucureşti şi, concomitent, între 1950 şi 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Studiile efectuate în proximitatea modelatoare a lui Camil Ressu au impus ideea rigorii şi autoexigenţei pe fondul unei libertăţi de expresie asumate, lucruri pe care Briss le-a deprins imediat în preajma uneia din personalităţile marcante ale artei româneşti, membru titular al Academiei Române. Inventiv şi tenace, Sami Briss a făcut din creativitate o formă de expresie a eului profund, de valorificare a dialogului cu vizualul, esenţializat în expresii memorabile. Ecourile copilăriei ieşene, arhitectura vechilor clădiri monumentale din frumosul oraş moldav îl vor însoţi, ca o sugestivă recuperare a unui timp şi a unui loc, toată viaţa.

Între 1955 şi 1957, participă la primele expoziţii de pictură şi grafică. Realizează decoruri şi costume de teatru şi lucrează ca asistent la catedra de scenografie de la Institutul de Teatru Bucureşti, în preajma unor viitori mari regizori. În 1957, expune pentru prima dată la Trienala de Gravură din Elveţia, unde reprezintă România. În 1958, Samy Briss, ca mulţi intelectuali români, devine una dintre victimele valului de „realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. Prima sa expoziţie de pictură la Bucureşti este interzisă. Părăseşte România împreună cu familia, la sfârşitul anului 1959.

Citește și 100 de ani de învățământ academic teologic ortodox orădean

După o lungă călătorie prin Europa, trecând prin muzee şi galerii de artă din Viena şi Napoli, realizând nenumărate schiţe ale vremurilor trăite, ajunge cu vaporul la Haifa, în Israel. Israelul îl apropie de valorile şi simbolurile iudaice, de temele biblice, de tradiţiile, sărbătorile şi de muzica populară evreiască, pe care le vom regăsi, desigur, reflectate în opera sa. Tot acum, îl cunoaşte pe cofondatorul mişcării Dada, Marcel Iancu, de care-l va lega o prietenie fructuoasă şi decisivă pentru tot restul carierei. Din 1961-1966, de numele său se leagă realizarea unor decoraţiuni murale pentru spitale, biblioteci, hoteluri, instituţii publice etc.

La îndemnul sculptorului Dani Karavan, cel care a realizat uriaşa sculptură a zidului din parlamentul israelian, Knesset, numită „Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului”, Samy Briss expune pentru prima dată la Tel Aviv. Până în 1970 participă la mai multe expoziţii de grup în Israel şi în străinătate.

Începutul anului 1971 îi aduce lui Briss primul contract cu adevărat important. Galeria pariziană Romanet îl invită să expună la Paris şi îi propune un contract de exclusivitate pe 5 ani. Cu o condiţie: să se mute la Paris. Odată acceptat contractul, urmează, din 1972, primele sale expoziţii în Franţa, Statele Unite şi în întreaga lume. Contactul direct cu experienţe din arealul stilistic al lui Picasso, Paul Klee, Victor Brauner sau din repertoriul lui Braque, ori al pictorului din Vitebsk, M. Chagall, i-au reconfigurat patrimoniul de imagini din spaţiul românesc, israelian, francez şi nu numai.

Ca o recunoaştere a artei şi aprecierii la nivel internaţional de care se bucură opera sa, în 2019, Sami Briss a fost numit „Chevalier des Arts et des Lettres” de către guvernul francez, la propunerea marelui om teatru şi bunului său prieten, Georges Banu.