Institutul Cultural Român (ICR) organizează, vineri, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe – Unitatea Arhivele Diplomatice, vernisajul expoziţiei „Tratatele de Pace de la Paris (1919-1920): către o arhitectură a păcii europene”, la sediul din Bucureşti.
Expoziţia este centrată pe prezentarea contribuţiei diplomaţiei române la pregătirea şi desfăşurarea Conferinţei de Pace de la Paris şi cuprinde o serie de fotografii şi documente care ilustrează unele dintre cele mai importante acte internaţionale încheiate în cadrul Conferinţei de Pace desfăşurate la Paris pe parcursul anilor 1919-1920, după încheierea Primului Război Mondial, arată un comunicat al ICR.
În acest context este prezentată o selecţie de copii în format digital după documente diplomatice, fotografii şi reproduceri din presa epocii, tratatele de pace semnate de România, păstrate în Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, dintr-o perspectivă inedită asupra procesului de negociere a confirmării statutului internaţional al României rezultat în urma Primului Război Mondial. De asemenea, vor fi expuse în original şi tratatele de pace elaborate în anii 1919-1920.
Citește și Expoziție de fotografii inedite cu regele Carol al II-lea, viitorul rege Mihai şi regina Maria
Expoziţia este deschisă publicului în perioada 4-10 iunie, la sediul central al Institutului Cultural Român din Bucureşti.
În anul 2020 a fost adoptată Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020 pentru declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon. Conform prevederilor acestui act normativ „În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel naţional şi local, manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon”.
Expoziţia reprezintă o pledoarie pentru rememorarea faptelor istorice în context, ca lecţii ce trebuie integrate în special din perspectiva promovării unor valori şi principii care au permis apariţia unor noi realităţi europene, ca expresie a voinţei cetăţenilor şi a dorinţei de menţinere a păcii şi de dezvoltare economică după prima conflagraţie mondială, reluate şi dezvoltate ulterior, în cadrul construcţiei europene de după 1945.
