Isus Hristos este una dintre cele mai influente figuri din istoria umanității. Deși este venerat de milioane de creștini, multe aspecte ale vieții sale rămân subiecte de dezbatere în rândul cercetătorilor.
Sursele principale despre Isus includ Evangheliile din Noul Testament, considerate texte teologice și nu relatări istorice obiective, dar care conțin informații valoroase despre viața sa. Epistolele lui Pavel, scrise la 20-30 de ani după moartea lui Isus, oferă detalii despre semnificația sa religioasă. Alte surse externe Bibliei, precum lucrările istoricului evreu Iosif Flavius și ale romanilor Tacit, Suetoniu și Pliniu cel Tânăr, oferă mențiuni despre Isus sau despre mișcarea creștină timpurie. Referințele la Isus în aceste surse sunt limitate, dar relevante pentru confirmarea existenței sale istorice.
Majoritatea istoricilor sunt de acord că Isus a fost un predicator evreu care a trăit în secolul I în Palestina. Se consideră că acesta propovăduia apropierea Împărăției lui Dumnezeu, folosea parabole învățătoare și era perceput ca taumaturg. Crucificarea sa sub conducerea lui Pilat din Pont este un eveniment istoric recunoscut. De asemenea, continuitatea și expansiunea mișcării creștine sunt argumente puternice pentru realitatea existenței lui Isus.
Unele aspecte rămân imposibil de verificat istoric. Relatările despre nașterea sa dintr-o fecioară, minunile atribuite lui sau învierea sa sunt exclusiv de natură teologică. Aceste elemente sunt interpretări de credință care nu pot fi confirmate prin metode istorice. Cercetătorii analizează textele biblice pentru a determina ce fragmente sunt mai probabile istoric, dar nu există un consens total.
Isus este perceput diferit în funcție de contextul religios și cultural: un profet evreu, un reformator religios, un lider apocaliptic sau Fiul lui Dumnezeu. Diferențele dintre teologie și istorie subliniază complexitatea studiului său, iar figura sa continuă să provoace gândirea umană.
Studiile arheologice au jucat un rol semnificativ în înțelegerea contextului istoric al lui Isus, deși nu există descoperiri directe care să ateste viața sa. Săpăturile din Ierusalim, Capernaum și alte localități menționate în Evanghelii au adus la lumină artefacte și structuri care reflectă realitățile sociale, economice și religioase ale secolului I. De exemplu, sinagoga din Capernaum, unde se crede că Isus ar fi predicat, și ruinele locuințelor din Nazaret oferă indicii despre viața cotidiană din perioada respectivă. În plus, inscripțiile și monedele din vremea lui Pilat din Pont confirmă existența acestuia. Totuși, astfel de descoperiri sunt limitate și nu pot confirma evenimentele relatate în textele sacre.