Foriș Ștefan (n. 1892 – d. 1946)

Distribuie

Foriș Ștefan. S-a născut pe 9 mai 1892, în Tărlungeni, Brașov. A absolvit studiile elementare în comuna natală și, mai apoi, Liceul Comercial din Brașov. Combatant voluntar în Primul Război Mondial. După război, a aderat la Partidul Comuniștilor din Ungaria și a activat în cadrul regimului Republicii Sovietice Ungare. În anul 1921 a aderat la nou înființatul Partid Comunist Român, interzis din 1924.

În 1928, tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la zece ani închisoare. S-a refugiat în U.R.S.S. Un timp a locuit la Moscova, apoi la Viena și Berlin. S-a întors în România în 1930. A fost înlăturat de la conducerea P.C.R. la 4 aprilie 1944, arestat, a doua oară, la 9 iunie 1945 sub acuzația de trădare. Ștefan Foriș a decedat în închisoare. După mai multe surse, a murit lichidat. A fost reabilitat de Nicolae Ceaușescu în 1968.

Bibliografie: Cătunaș, Dan; Buga, Vasile (coord), Putere și societate: lagărul comunist sub impactul destalinizării, 1956, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2006; Cătunaș, Dan; Chiper, Ioan (editori), Cazul Ștefan Foriș. Lupta pentru putere în P.C.R. de la Gheorghiu- Dej la Ceaușescu, Editura Vremea, 1999; Henegariu, Nicolae; Giugariu, Mihai, Principiul bumerangului: documente ale procesului Lucret̡iu Pătrăs̡canu, Editura Vremea, 1996.

Indice – Deținuți politic