Fundația Clooney cere ca furtul de antichități să fie încadrat la crimă de război

Distribuie

Revânzările de antichități furate din zonele de conflict trebuie să fie urmărite penal pentru complicitate la crime de război şi finanțarea terorismului, a susținut miercuri Fundaţia Clooney, scrie AFP.

„Comerţul ilegal de antichităţi nu este o crimă fără victime”, a afirmat Anya Neistat, directoarea juridică a The Docket, un program al acestei Fundaţii specializate în lupta contra încălcării drepturilor omului, prezentând la Washington o anchetă desfăşurată timp de doi ani despre traficul de comori furate din Irak, Siria, Yemen şi Libia, apoi revândute în Statele Unite şi în Europa. 

Aceste acţiuni de trafic, controlate de grupări armate precum Stat islamic (SI) sau fosta ramură a Al-Qaida, Hayat Tahrir al-Cham, permit acestora din urmă să cumpere arme şi să finanţeze acte de război sau atentate, a indicat Anya Neistat.

SI, care a controlat mari întinderi de teritoriu în Siria şi în Irak între 2011 şi 2016, a creat şi un subminister dedicat antichităților care acorda licenţe pentru jaful siturilor aheologice şi percepea taxe pe vânzările de monede, a explicat ea. 

Citește și Grecia a recuperat 55 de antichităţi de contrabandă

Jefuirea este considerată o crimă de război de Convenţiile de la Geneva, Statutul de la Roma care a înfiinţat Curtea Penală Internaţională şi Consiliul de Securitate al ONU, a subliniat un avocat al fundaţiei, Manel Chibane. Piesele furate tranzitează Turcia, Liban, Europa de Est sau Thailanda pentru a fi vândute de către dealeri de artă în sesiuni private, în special online. 

În prezent, majoritatea lucrărilor găsite sunt confiscate şi returnate în ţările din care au fost furate, însă dealerii sunt urmăriţi penal doar pentru infracţiuni, nu pentru crime de război, potrivit ONG-ului. În faţa unor reţele foarte organizate şi a unei pieţe de artă prost reglementată, urmăririle penale pentru infracţiuni grave „sunt un element fundamental în întreruperea ciclului” traficului „şi asigurarea că piaţa de intrare este desfiinţată pentru a crea un element de descurajare suficient care să oprească jafurile”, spuse Anya Neistat.

Acest raport vine la scurt timp după ce Jean-Luc Martinez, fostul şef al Luvru, cel mai mare muzeu din lume, a fost acuzat pentru presupus trafic de antichităţi din Orientul Apropiat şi Mijlociu. În cadrul acestei investigaţii, cinci piese egiptene, aflate în posesia Muzeului Metropolitan din New York, dar potenţial rezultat al jafurilor, au fost recent confiscate de justiţia americană.