Gabriel Moisa, director al Muzeului Ţării Crişurilor: Se pot face bani şi din cultură

Distribuie

Directorul complexului Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, istoricul Gabriel Moisa, a declarat joi că se pot face bani din cultură, prezentând o sinteză a rezultatelor obţinute de către MTC în primele şase luni ale anului 2022, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

„Am ales 2019 pentru că era ultimul an de normalitate înainte de cei doi ani pandemici, pentru a fi o comparaţie relevantă. Analiza şi datele statistice arată că, practic, în toate sectoarele de activitate, Muzeul Ţării Crişurilor a crescut, pe alocuri enorm, dacă mă refer, de exemplu, la numărul de vizitatori, de două ori mai mulţi”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Gabriel Moisa.

Potrivit acestuia, numărul vizitatorilor a crescut de la peste 27.000 în primele şase luni în 2019, la peste 62.000 de vizitatori anul acesta. Doar din biletele de intrare au fost realizate venituri de 5 ori mai mari, dacă în ianuarie-iunie 2019 erau de 73.600 de lei, acestea au ajuns în 2022 la 394.300 de lei.

Astfel, au crescut şi veniturile proprii, de la 138.000 de lei în prima jumătate a anului 2019, la peste 2.750.000 de lei, în acest an, venituri proprii generate de vizitatori şi proiectele de cercetare ale instituţiei.

Citește și Bihor: Un tezaur alcătuit din 169 de inele din aur, unic în Europa, a fost descoperit într-un mormânt

„În concluzie, se pot face bani şi din cultură. Este nevoie de puţină implicare, programe atractive pentru public şi o informare cât mai amplă a posibililor vizitatori. Oamenii din instituţie, cei care lucrează în muzeu, sunt buni profesionişti şi acest lucru se reflectă şi în rezultatele pe care le avem”, a declarat, pentru Agerpres, directorul MTC.

Gabriel Moisa ocupă această funcţie exact din august 2021.

Activitatea muzeului în noul sediu din strada Armatei Române nr. 1/A a început în mai 2017, după zece ani de lucrări la clădirea de patrimoniu ce a găzduit garnizoana judeţului.

După reabilitarea clădirii, pe cinci niveluri, de către Consiliul Judeţean, cu fonduri proprii şi fonduri europene, a urmat amenajarea interioară a secţiilor muzeale.

Până la finalul anului 2022 vor fi deschise publicului toate expoziţiile permanente. fiind în lucru amenajarea etajelor II şi III, după ce, în octombrie 2020, s-au inaugurat secţiile Ştiinţele Naturii, Arheologie-Istorie şi Artă, de la demisol şi etajul I, expoziţii dotate cu mai multe sisteme interactive (touchscreen-uri, animaţii 3D sau jocuri).

Citește și Un bărbat şi-a scris numele pe unul dintre blocurile zidului cetăţii Sarmisegetusa din plictiseala, a declarat polițiștilor

Noul spaţiu muzeal, organizat şi dotat după pretenţiile mileniului al III-lea, poate fi considerat un muzeu regional al Europei, deschis parteneriatelor naţionale şi internaţionale.

Imobilul oferă o suprafaţă utilă de circa 14.300 de metri pătraţi, din care peste 6.000 de metri pătraţi sunt destinaţi expoziţiilor permanente (vivariu, lapidariu, ştiinţele naturii, istorie – arheologie, artă universală şi românească, etnografie). Alţi 6.000 de metri pătraţi sunt alocaţi depozitelor care adăpostesc cele peste 478.000 de piese de patrimoniu deţinute de muzeu, iar 2.000 de metri pătraţi sunt pentru laboratoarele de restaurare (os, piele, textile, carte veche, pictură, ceramică, metal şi lemn) şi spaţiilor cu funcţiuni administrative.