Gaudeamus 2024: Doina Ruști și Laura Vasiliu un dialog despre Zavaidoc

Vă invităm la o plimbare prin Bucureștiul interbelic, printre automobile și trăsuri, alături de oamenii anului 1923, despre care trebuie să știți neapărat că erau aventuroși, imprudenți și plini de imaginație. După ce s-a sfârșit războiul, lumea și-a reluat viața treptat, iar anul 1923 a fost primul în care drama războiului s-a șters din viața cotidiană. Femeile, în primul rând, care câștigaseră anumite îndrăzneli sociale în timpul războiului, s-au aflat în acel an în vârful ascensiunii, pe care nu l-au mai atins în următorii ani. Orașul era plin de conferințe despre scriitoare americane, prin grădini pluteau pălăriile-clopot, iar străzile se umpluseră de flappers, cum erau numite adolescentele în pas cu moda. În acest oraș, plin de viață și de libertăți, cânta Zavaidoc, aflat și el la vârsta cea mai bună, a aventurii și a elanurilor.

Despre toate acestea dialoghează Doina Ruști și Laura Vasiliu, pornind de la recentul roman intitulat  Zavaidoc în anul iubirii (Bookzone, 2024).

„Tata mă trimisese să iau suplimentul ziarului Universul, când m-am întâlnit cu Zavaidoc, pe Calea Victoriei. N-o să uit niciodată, venea boierește, pe jos, învârtind bastonul în mână. Avea ghetre albe, asortate la mănuși și un palton scurt, iar pălăria îi lăsa la vedere o privire luminată de tihnă. Și era înconjurat de vreo patru femei elegante, care chicoteau, înfășurate în blănuri. Domnișoara Carol! – m-a strigat el și mi s-a părut că toată strada a întors capul, ca să se uite la mine. Începusem oarecum să plutesc în lumina acelei zile senine, de un gri lăptos, irepetabil. Mi le-a prezentat pe femei, iar una dintre ele era soră-sa, tunsă bobbed hair și băgată bine într-un guler de vulpe.” (Zavaidoc în anul iubirii)

Citește și Doina Ruști readuce la viață anul 1923 în „Zavaidoc în anul iubirii”

Zavaidoc a fost iubit de public, particular în interpretare, histrionic pe scenă și în viața de zi cu zi. În anul 1923 s-a îndrăgostit nebunește, iar iubirea aceasta a ajuns până în zilele noastre, ca o invitație la calătorie, ca o vizită la muzeul legăturilor nemuritoare.

Laura VASILIU

Actriță la Teatrul Nottara, București, și-a căpătat notorietatea internațională prin rolul Găbița, din filmul „Patru luni, trei săptămâni și două zile” (regia: Cristian Mungiu). A mai jucat în Fiore (regia: Claudio Giovannesi), Milo (regia: Roel si Berend Borshma), Il resto della notte(regia: Francesco Munzi), Binecuvantata fii, inchisoare(regia: Nicolae Mărgineanu) s.a. Premiul Federatiei Internationale a Criticilor de Film FIPRESCI, Premiul Gopo pentru cel mai bun rol secundar feminin, Premiul UCIN etc.

Cel mai recent film al ei este Trei kilometri până la capătul lumii (2024, regia:  Emanuel Pârvu), distins cu Queer Palm, la Festivalul de la Cannes și propus pentru participarea la Oscar de CNC.

Citește și Zavaidoc după Zavaidoc

Doina RUȘTI, cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, este o prozatoare putenică și de largă recunoaștere. A scris romane cu miză socială, ca Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009) ), Logodnica (2017), dar este mai ales cunoscută prin trilogia fanariotă, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013), Paturi oculte, și două volume de povestiri.

Cel mai recent roman al său este Zavaidoc în anul iubirii (2024, Bookzone)

Aproape toate scrierile sale au fost reeditate în mai multe ediții, avînd și o serie de autor, compusă din 6 volume (2024).

Între cele mai recente romane traduse, amintim L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), Zogru (2022, Marsilia) și A malom kísértete (2024, Budapesta), Dorëshkrimi fanariot (2024, în albaneză, Prishtinë).

A primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Are titlul academic de profesor univ. dr., cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.