Contaminarea mediului cu plumb provocată de om în regiunea Mării Egee a început în urmă cu aproximativ 5.200 de ani, cu circa 1.200 de ani mai devreme decât se credea până în prezent, potrivit unei cercetări care mai relevă că expansiunea Imperiului Roman în Grecia Antică a contribuit în mod semnificativ la această poluare.
Aceasta sunt principalele constatări ale studiului realizat de mai multe centre de cercetare germane conduse de Universitatea din Heidelberg și publicat joi în revista Communications and Environment, preluată de agenția EFE.
Cercetarea, bazată pe studierea probelor culese de pe fundul Mării Egee, demonstrează că oamenii au contaminat mediul cu plumb într-o epocă foarte timpurie a Antichității, mai întâi de civilizația greacă și apoi de puternicul Imperiu Roman.
Echipa de cercetători, condusă de Andreas Koutsodendris de la Universitatea Heidelberg, a analizat conținutul de plumb din 14 mostre de sedimente marine prelevate între anii 2001 și 2021 în Marea Egee, în regiunile de coastă ale acestei mări și în zona mlăștinoasă (turbăria) Tenaghi Philippon din nord-estul Greciei.
Aceeași echipă a analizat conținutul de polen și spori din mai multe eșantioane și l-a combinat cu datele despre conținutul de plumb pentru a încerca să afle cum și în ce măsură ecosistemele din regiune ar fi putut fi afectate de transformările sociale și culturale ale epocii.
Ei au descoperit astfel că primul indiciu de contaminare probabilă cu plumb provocată de om datează din urmă cu aproximativ 5.200 de ani în nucleul Tenaghi Philippon, cu aproximativ 1.200 de ani mai devreme față de perioada indicată de primele dovezi de contaminare cu plumb atribuită activității umane consemnate până acum în turbăriile din Peninsula Balcanică.
‘Și întrucât plumbul era eliberat, printre altele, în timpul producției de argint, dovezile creșterii concentrațiilor de plumb în mediu sunt în același timp un indicator important al schimbării socio-economice’, explică Andreas Koutsodendris.
Mostrele de sedimente de plumb și polen analizate le-au permis de asemenea membrilor echipei de cercetare să reconstituie dezvoltarea vegetației din regiunea Mării Egee, întrucât cantitatea de polen arată modul în care a fost folosit pământul.
Ei au aflat în acest mod că în timpul expansiunii romane în Grecia Antică, în urmă cu aproximativ 2.150 de ani, a apărut o concentrație semnificativă de plumb, care a fost însoțită de defrișări intense.
Această perioadă a fost marcată de o creștere semnificativă a extracției de aur, argint și alte metale pentru a fi utilizate în monede și alte articole, activitate care în același timp necesita mari cantități de masă lemnoasă.
‘Aceste schimbări coincid cu cucerirea Greciei elenistice de către romani, care ulterior au revendicat pentru ei înșiși bogatele resurse ale regiunii’, remarcă Joseph Maran, arheolog coautor al studiului.
Din acel moment, contaminarea cu plumb este evidentă în toate sedimentele Mării Egee. ‘Aceasta este prima consemnare globală a contaminării cu plumb în ocean provocată de om’, adaugă Koutsodendris.
Așadar, autorii estimează în concluziile studiului că în Marea Egee a avut loc prima contaminare probabilă cu plumb înregistrată într-un mediu marin.