Henryk Sienkiewicz, născut pe 5 mai 1846, în Wola Okrzejska, Polonia și decedat pe 15 noiembrie 1916, în Vevey, Elveția, este unul dintre cei mai apreciați scriitori polonezi și laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1905. Opera sa vastă și variată îi consolidează poziția ca unul dintre cei mai importanți autori din literatura poloneză și universala.
Tatăl său, Józef Sienkiewicz era un mic arendaș în administrația pădurilor, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost Cântecele istorice ale lui J. U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească. Mama sa, Stefania Cieciszowska, era descendenta unor aristocrați avuți din Podlasie.
În 1866 își începe, la Varșovia, studiile superioare, mai întâi la Facultatea de Drept, apoi la cea de Medicină și, în cele din urmă, din 1867, la Filologie. După absolvire a început să lucreze ca jurnalist pentru diverse ziare și reviste, un domeniu în care s-a remarcat datorită stilului său captivant.
În 1876, Henryk Sienkiewicz a călătorit în Statele Unite, unde a scris o serie de reportaje despre viața în America, cunoscute sub numele de „Listy z Ameryki” („Scrisori din America”). Această experiență l-a ajutat să-și dezvolte și mai mult talentul în literatură.
Întors în Polonia, Henryk Sienkiewicz și-a început cariera literară de succes. A devenit cunoscut pentru operele sale istorice și romanele de aventură, precum și pentru abilitatea sa de a descrie scenele de bătălie și eroismul personajelor sale.
Citește și Jose Echegaray: Geniul spaniol al matematicii și teatrului, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Una dintre cele mai renumite opere ale sale este trilogia „Trylogia”, formată din trei romane istorice: „Ogniem i mieczem” („Prin foc și sabie”, 1884), „Potop” („Potopul”, 1886) și „Pan Wołodyjowski” („Domnul Wołodyjowski”, 1888). Trilogia prezintă istoria Poloniei din secolul al XVII-lea și este considerată o capodoperă a literaturii poloneze.
În 1896, Henryk Sienkiewicz a publicat romanul său cel mai cunoscut, „Quo Vadis”. Acțiunea, care are loc în Roma antică în timpul domniei împăratului Nero, prezintă povestea de dragoste dintre un tânăr roman, Marcus Vinicius, și o femeie creștină, Lygia. „Quo Vadis” a fost ecranizat de mai multe ori și a câștigat o mare popularitate în întreaga lume.
Premiul Nobel și ultimii ani
În 1905, Henryk Henryk Sienkiewicz a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, pentru „meritele sale extraordinare ca scriitor epic, mai ales pentru seria sa de romane istorice, care au contribuit la consolidarea înțelegerii reciproce între popoare”. Acest premiu a venit ca o recunoaștere a contribuției sale semnificative la literatura poloneză și universală.
În ultimii ani ai vieții, Henryk Sienkiewicz a continuat să scrie și să se implice în diverse cauze sociale și politice. În timpul Primului Război Mondial a ajutat la organizarea ajutorului umanitar pentru populația poloneză afectată de război. Din cauza problemelor de sănătate, Henryk Sienkiewicz s-a mutat în Elveția, unde a trăit până la moartea sa, în 1916.