Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009, s-a născută la data de 17 august 1953, în localitatea Nițchidorf, județul Timiș, într-o familie de etnici germani. După anul 1970 a fost apropiată de grupul Aktionsgruppe Banat, cunoscut sub denumirea de Cenaclul Universitar al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, fondat de Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm, Johann Lippet, Gerhard Ortinau, Anton Sterbling, William Totok, Ernest Wichner și Richard Wagner, cel de-al doilea soț al scriitoarei.
Aktionsgruppe Banat, în atenția Securității
La început, grupul a fost văzut bine de către autorități, ca mai târziu să se notifice despre unii dintre membri că „s-au izolat de cenaclul literar din localitate, înființând pe cont propriu un cerc de lectură, fără aprobarea organelor competente”, totodată se făcea referire la unele indicii care priveau faptul că „printre lucrările prezentate se găseau și poezii și proză cu caracter ostil, denigrator la adresa realităților din România socialistă.” Acțiunile erau coordonate de la centru de căpitanul de Securitate Constantin Chișu de la Direcția I – Informații Interne.
Într-o notă informativă trimisă securității datată în 10.10.1974, sursa „SANDU” arată: „În general se poate aprecia că acești tineri din „Aktionsgruppe Banat”, sunt inteligenți, au citit mult, sunt la curent cu literatura de astăzi în limba română, cu cea din R.D.G., R.F.G., Austria. În vocațiile lor cu precădere lirică, au și proză scurtă – autorii sînt tributari ai unor curente de înnoire pe tărîm literar, curente care s-au răsfrînt într-o formă sau alta mai în toate țările. Ceea ce li se poate reproșa din punct de vedere literar este un oarecare avantgardism împerecheat cu ermetism, ceea ce a dus la o serie de rezerve față de acest grup, mai ales din partea generației mai vârstnice de scriitori de limbă germană din Timișoara. – Din punct de vedere literar grupul și-a propus să depășească așa-zisul provincialism din literatura germană din România, căutând un contact mai direct cu literatura modernă (…)”.
Herta Müller, în informările Securității
Laureata premiului Nobel și-a continuat activitatea literară pe tot parcursul studeniței, dar și după absolvirea studiilor superioare. Cunoscută fiind originea sa, apropierea de grupul Aktionsgruppe, participările sale la activități culturale dedicate comunității germane din România, a fost aproape tot timpul sub supravegherea cadrelor Securității. În ultimul an al dictaturii aveau să se intensifice acțiunile cadrelor securității.
Citește și Constantin Noica (n. 1909 – d. 1987). Cu Securitatea pe ultimul drum
În prima jumătate a anului 1989, conform arhivei CNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8684, vol. 6, se raporta cu privire la ea faptul că „împreună cu un grup de colaboratori de aceeași origine, cu preocupări și concepții similare, intenționează să organizeze în cadrul manifestărilor prilejuite de a 23-a ediție a «Zilelor festive ele Bisericii evanghelice din R.F.G.» (KIRCHENTAG), care se va desfășura în perioada 3 – 14.06.1989 în Berlinul occidental, un «Forum România», sub deviza «Tensiuni complexe», în care să pună în discuție aspecte privind situația economică și a drepturilor omului din România.”
Raportată cu atitudine dumănoasă
Într-o altă informare către Direcția I se arată de asemenea: „(…) În această notă, autorii subliniază că sunt îngrijorați în legătură cu informațiile obținute privind inițiativa cuplului WAGNER – MULLER, privind organizarea unui «Forum România» la actuala ediție a «KIRCHENTAG»-ului, subliniind că, datorită atitudinii dușmănoase cunoscute a celor doi, este de așteptat ca manifestarea să fie folosită pentru noi atacuri împotriva României, ceea ce va fi calificat, pe bună dreptate, de reprezentanții ambasadei române invitați la «Zilele festive» ca amestec în treburile interne ale României și va fi imputat forului răspunzător, respectiv E.K.D.ului.”
Arhiva CNSAS abundă în note, rapoarte și informări de acest gen. Într-un alt dosar din fondul documentar (nr. 8677, vol. 3), se raporta că „prin posibilități și mijloace specifice”, Ministerul de Interne, prin Direcia I, a intreprins „un complex de măsuri pentru prevenirea și contracararea unei manifestări ostile țării noastre, preconizată să se desfășoare în R.F.G., din inițiativa cuplului de scriitori de origine română HERTA MULLER – RICHARD WAGNER, cunoscuți cu poziție deosebit de dușmănoasă tării noastre.”
Analizând documentele fostei securității, îi putem înțelege atitudinea pe care a avut-o în ziarul Frankfurter Rundschau, ediția din 17 iulie 2008, în care a protestat împotriva invitării foștilor colaboratori ai Securității Sorin Antohi și Andrei Corbea Hoișie de către Institutul Cultural Român la Berlin la conferința organizată la 19 – 25 iulie 2008.