Hunedoreanul Ieronim Guga, camarad de armă cu Rainer Maria Rilke și Franyo Zoltan

Ieronim Guga, originar din localitatea Bățălar, comuna Bretea Română, a fost unul dintre hunedorenii implicați, pe plan local, în evenimentele premergătoare Marii Uniri, dar și după. Comandant al Gărzii Naționale Române din Bățălar, activitate pentru care în iulie 1941 i-a fost conferită, prin decret regal, Medalia Ferdinand I” cu spade pe panglică. Anterior a fost străjer-meșter în Armata Austro-Ungară, unde i-a cunoscut pe Rainer Maria Rilke și Franyo Zoltan.

Hunedoreanul Ieronim Guga, camarad de armă cu Rainer Maria Rilke și Franyo Zoltan
Armata Austro-Ungară. În imagine apar Ieronim Guga, Rainer Maria Rilke și Franyo Zoltan. Foto din arhiva prof. Silviu Guga.

Rainer Maria Rilke (n. 4 decembrie 1875, Praga, Imperiul Austro-Ungar – d. 29 decembrie 1926 în sanatoriul Valmont de la Montreux, Elveția) a fost un autor austriac și unul din cei mai semnificativi poeți de limbă germană. Pe lângă poezii, a scris povestiri, un roman și studii privitoare la artă și cultură. A făcut numeroase traduceri în germană din literatura și lirica altor națiuni, în special din limba franceză. Opera lui Rilke include traduceri din franceză, portugheză, italiană, rusă; volume de corespondență sau jurnale.

Franyó Zóltán s-a născut în 30 iulie 1884 în localitatea Marghita Mică (azi Banatska Dubica) din Banatul Sârbesc, a urmat școala gimnazială la Arad și cursurile liceale la Timișoara, continuându-și apoi studiile la academia militară Ludovika din Budapesta, perioadă din care datează și debutul său literar, cu poezia „Sfârșit de vară”, publicată în 1906 într-o revistă budapestană. În 1911 a făcut și prima traducere, din opera lui Anatole France.

Citește și Scriitori hunedoreni: Silviu Guga

Franyó Zóltán a participat, în 1908, la crearea Societății literare Sud în cadrul căreia s-au organizat mai multe matinee literare și a fost redactor la mai multe publicații din Arad și Oradea. După izbucnirea primului război mondial, în 1914, a fost mobilizat ca ofițer în Galiția, a fost rănit pe front, iar după vindecarea sa a fost trimis pe frontul din Italia. Experiența războiului și-a găsit transpunerea literară în volumul „Fratele dușman”, publicat în limbile maghiară și germană.

Satul Bățălar, puternic implicat în viața Bisericii, este așezat pe cursul inferior al Streiului (pe malul drept), cu o lungă și bogată istorie, este atestat documentar la 1453 ca ,,Rachaler’’(Bachaler) în dependența cetății Deva. La 1458 este amintit ca aparținând de districtul Hațegului, în stăpânirea familiei nobiliare din Bretea. În 1941, loan Guga lui Ianăş, înrudit cu Ieronim Guga, a donat un potir în valoare de 2800 lei în memoria unicei lor fiice.

Mai târziu, începând din decembrie 1943, preot în parohia Vâlcelele Rele, din apropiere de Bățalar, a fost Silviu Guga, fiul lui Raveca și Ieronim Guga, tatăl scriitorului cu acelaşi nume: Silviu Guga.