In Memoriam Mircea Anghelescu

Filiala Critică, eseistică și istorie literară a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu tristețe stingerea din viață, în dimineața zilei de 22 aprilie 2022, a profesorului universitar, criticului și istoricului literar Mircea Anghelescu.

S-a născut în București, la 12 martie 1941. A absolvit Liceul „Sf. Iosif” (ulterior, Liceul „I.L. Caragiale”), din București, în 1957, după care a urmat Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1962. A obținut titlul de doctor la aceeași facultate în 1970.

A predat între anii 1962 și 1964 limba și literatura română la o școală din Urziceni, după care a devenit paleograf la Serviciul Colecții Speciale al Bibliotecii Centrale de Stat, unde a lucrat până în 1968, activând, după aceea, ca secretar științific al Societății de Ştiințe Filologice. Din 1972 a lucrat, timp de douăzeci de ani, în calitate de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, al Academiei Române. În 1992 a intrat în corpul profesoral al Universității din București, la Facultatea de Litere, cu gradul de conferențiar, devenind profesor în anul 1994. Între 2000 și 2008 a fost șeful Catedrei de literatură română.

Timp de nouă ani, între 1994 și 2003, a fost vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române. Între anii 2009 și 2011 a îndeplinit funcția de preşedinte al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România.

Citește și Romul Munteanu. „Europeanul” din Călanul Mic

Și-a făcut debutul în revista „Contemporanul” în 1961, colaborând, de-a lungul anilor, la diferite publicații precum „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Limbă și literatură”, „Limba română”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Adevărul literar și artistic”, „Observator cultural”, „Revue roumaine d’études littéraires”, „Revue de littérature comparée” (Franța), „Revista de filología románica” (Spania)

A publicat numeroase volume, sintetizând cercetări laborioase în domeniul istoriei literare, dintre care se pot reține: Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu (1973), Literatura română și Orientul (1975), Scriitori şi curente (1982), Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului și a operei (1986), Lectura textului (1986), Clasicii noștri (1996), Cămașa lui Nessus. Eseuri despre exil (2000), Literatură și biografie (2005), Mistificțiuni (2008; 2016), Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea (2013), Lâna de aur. Călători și călătoriile în literatura română (2015), Am fost martor (2017), O istorie descriptivă a literaturii române. Epoca premodernă (2019).

A realizat antologii despre Călători români în Africa și Călători români și călătoriile lor în sec. al XIX-lea. A îngrijit ediții din N. Filimon, M. Gaster, Dimitrie Ralet, D. Caracostea, Dinicu Golescu, Radu Rosetti, Ion Heliade Rădulescu, V. Boerescu.

Pentru lucrările sale, a fost răsplătit cu Premiul Academiei Republicii Socialiste România, în 1986, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, în 1983 și 2015, Premiul revistei „Convorbiri literare” pentru întreaga activitate literară, în 2014, Premiul Opera Omnia al Filialei București – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2015.

Prin dispariția criticului și universitarului Mircea Anghelescu, literatura română suferă o dureroasă, ireparabilă pierdere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.