Începuturile cinematografiei românești: Paul Menu și primele filmări documentare din România

Pe 8 iunie 1897, cinematografia românească scria istorie, când Paul Menu realiza primul film documentar în România. Tânărul de origine franceză, stabilit în București, avea un magazin de optică pe Calea Victoriei și a acceptat provocarea de a realiza primele proiecții la cererea ziarului L’indépendance roumaine. Lucrările sale au fost incluse în catalogul Lumière, iar între 10 mai și 20 iunie 1897 a realizat 17 filmări de câte un minut, care au fost developate de compania Lumière din Lyon și ulterior proiectate la București.

Aceste filmări au capturat momente istorice și scene din viața cotidiană a României, precum defilarea de 10 mai, Regele și Regina la hipodromul Băneasa, terasa cafenelei Capșa și inundațiile de la Galați. În 1995, multe dintre aceste filme, considerate pierdute, au fost descoperite în Franța, la Cinemateca pariziană, și reintroduse în istoria cinematografiei românești.

În 1970, Paul Menu, la vârsta de 93 de ani, a oferit un interviu reporterilor români în Franța, dezvăluind detalii prețioase despre începuturile cinematografiei în România. În anul 1898, el a vândut aparatul de proiecție cinematografică profesorului doctor neurolog Gheorghe Marinescu.

Ziarul Voința Națională, în ediția sa din 11/23 iunie 1897, anunța patru proiecții realizate de Paul Menu în cadrul a cinci ședințe zilnice. Acestea erau numite „tablouri foarte bine reușite” și includeau: „Defilarea de 10 Mai înaintea M. S. Regelui”, „M. S. Regina în trăsură, Regele călare, escortat de statul-major regal și atașații militari străini”, „tribunele la cursele de la Băneasa” și „o schiță de la hipodromul de la Băneasa”.

Citește și Istoria Cinematografiei: Evoluția și impactul filmului asupra societății

O altă proiecție cinematografică notabilă din 1897 a avut loc pe 25 februarie, când Giorgi Kuzmić a prezentat un film la București. Doar două zile mai târziu, pe 27 februarie 1897, acesta a realizat prima proiecție de film din Bulgaria, în orașul Ruse, conform istoricului Marian Țuțui, autor al lucrării „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”.

Astfel, primele imagini filmate în România și eforturile lui Paul Menu au marcat începutul unei noi ere în cultura românească și în industria filmului, punând bazele cinematografiei românești și contribuind la evoluția artei vizuale în această parte a Europei. Pionierii filmului românesc, precum Paul Menu și Gheorghe Marinescu, au deschis calea pentru regizori, producători și scenariști talentați, care au urmat să creeze opere cinematografice remarcabile în deceniile următoare.

În secolul al XX-lea, cinematografia românească a cunoscut o dezvoltare rapidă, în special după cel de-al Doilea Război Mondial și în perioada comunistă, când numeroase filme au fost produse în studiourile de la Buftea și București. Filmele românești au explorat teme diverse, precum istoria națională, transformările sociale și problemele existențiale, punând în evidență talentele regizorilor, actorilor și echipelor tehnice implicate.

Citește și Provocarea – primul lungmetraj de ficţiune filmat în spațiu, lansat în cinematografele din Rusia

După căderea comunismului în 1989, cinematografia românească a intrat într-o perioadă de tranziție, iar în ultimii ani a reușit să se impună pe plan internațional prin așa-numitul „Noul val românesc”. Această mișcare a adus o serie de regizori talentați, precum Cristi Puiu, Cristian Mungiu și Corneliu Porumboiu, care au câștigat premii importante la festivaluri de film de prestigiu și au consolidat reputația României în lumea cinematografiei.

La peste 125 de ani de la primele filmări realizate de Paul Menu, cinematografia românească continuă să evolueze și să se adapteze la noi tehnologii, tendințe și provocări. În acest context, nu putem decât să ne amintim cu mândrie și recunoștință de pionierii care au dat startul acestei industrii, contribuind la promovarea culturii și identității românești în întreaga lume. Astfel, legătura dintre trecutul și prezentul cinematografiei românești este o dovadă vie a faptului că arta și pasiunea pentru film pot traversa timpul și pot inspira noi generații de creatori.