Interviu cu managerul firmei Arcanum, Biszak Sándor

Fiind în continuă creștere, Arcanum pune, în integralitate, la dispoziția utilizatorilor numerele mai multor reviste științifice și de specialitate, săptămânale și cotidiene în limba română.

Orice cuvânt, expresie, nume de persoane sau așezământ din baza de documente poate fi găsit ușor și rapid. Site-ul utilizează recunoaștere facială bazată pe inteligență artificială: cu încărcarea unei poze puteți căuta între milioane de imagini și ilustrații apărute în tipar. Arcanum dispune de o capacitate uriașa de a digitaliza documente la cea mai înaltă calitate, după cum ne spune managerul firmei din Ungaria.

Daniel Lăcătuș: Când a fost lansată biblioteca digitală Arcanum în limba română?

Sándor Biszak: Am început anul acesta.

Daniel Lăcătuș: Cum s-a născut Digiteca în limba română?

Sándor Biszak: Am digitizat multe documente maghiare în Transilvania, iar când am terminat cu documentele în limba maghiară, am început cu documente românești.

Daniel Lăcătuș: Cu ce ​​instituții din România ați colaborat până acuma?

Sándor Biszak: Am colaborat cu BCU (Biblioteca Universității Cluj), Muzeul St. George (Sepsiszentgyörgy), Biblioteca Târgu Mureș, Biblioteca Sibiu.

Daniel Lăcătuș: Biblioteca digitală, observăm, este în continuă creștere, a cunoscut o evoluție bună în 2021, care sunt statisticile site-ului?

Citește și Digiteca Arcanum s-a îmbogățit considerabil în ultimele două luni

Sándor Biszak: Este important că suntem la începutul unui proiect. După cum știți, avem aproximativ 35 de milioane de pagini de documente maghiare și aproximativ 1 milion de documente românești. Deși nu am făcut nicio campanie, nicio reclamă. Am considerat important să publicăm minim 4-5 milioane de pagini (pagini importante), iar după aceea să ne putem lansa pe piață. Am fost însă surprinși că au venit din ce în ce mai mulți utilizatori români, și nu doar „simpli”, inclusiv câțiva cercetători profesioniști au găsit baza noastră de date. În acest moment nu avem statistici exacte (pentru că aveam mulți utilizatori din România), sentimentul meu este că 1-2% dintre utilizatori au venit datorită surselor românești.

Daniel Lăcătuș: Ce mesaj aveți pentru potențialii parteneri, biblioteci sau alte instituții?

Sándor Biszak: Așa cum spun mereu: „Totul într-o singură mână și succesul este garantat”. Pare a fi o glumă sau o propoziție cu sens peiorativ, dar adevărată. Digitalizăm, dezvoltăm software, facem inteligență artificială, construim servere etc. Avem o mare experiență (am digitizat și am publicat aproximativ 50 de milioane de pagini), putem finanța proiectul. Bibliotecile nu ne plătesc, proiectul îl finanțăm din abonamente de la utilizatorii bazei de date.

Daniel Lăcătuș: De ce credeți că unele instituții sunt sceptice în ceea ce privește colaborarea?

Sándor Biszak: Da, am citit articolul dumneavoastră despre cazul Bihorului. Trebuie să vă spun că este o poveste tristă. Toți bibliotecarii au fost foarte bucuroși să coopereze, dar domnul Ilie Bolojan nu a dorit. În contract era stipulat faptul că oferim materialul digital bibliotecii și dăm acces la baza de date, pe care i l-am acordat înainte de contract. Deci nu înțeleg.

Citește și O firmă din Ungaria a digitizat 18 dintre cele mai importante reviste românești, perioada 1920-2018

Daniel Lăcătuș: Una dintre publicațiile digitizate importante este Gazeta literară, redenumită ulterior România literară, cum a primit președintele Uniunii Scriitorilor ideea de a digitaliza publicația?

Sándor Biszak: Întâi am digitizat materialul și când am terminat am cerut permisiunea domnului Manolescu și am fost foarte bucuroși când l-am primit. După cum văd, aceasta este una dintre cele mai importante reviste. Din păcate nu am primit permisiunea de la revista Secolul XX, așa că am digitizat, dar nu am publicat.

Daniel Lăcătuș: Cum au răspuns celelalte instituții colaboratoare din România la rezultatul digitalizării?

Sándor Biszak: Bibliotecile au fost foarte încântate. Au primit materialul digital, au acces la baza de date, nu numai pentru bibliotecari, ci și pentru cititori. Și au un avantaj, dacă nu am primit permisiunea (nu o publicăm pe ADT) își pot folosi propria rețea pe site.

Daniel Lăcătuș: Ce planuri aveți pentru 2022, cum vedeți proiectul în viitor?

Sándor Biszak: Sperăm să putem continua munca pe care am am început-o de a digitaliza și să publicăm 2-3 milioane de pagini de documente românești.

Comentariu

  1. Aș fi curios în ce constă contractul de digitizare cu BCU Cluj?
    BCU Cluj deține o colecție impresionantă de periodice românești, pe care aș dori să o văd online cât mai repede. Arcanum face o treabă excelentă: calitate la scanare, OCR, recunoaștere facială etc. La descărcarea materialelor digitizare ar putea avea mai multe opțiuni, nu limitarea la 50 de pagini. Oricum mi-am făcut abonament plătit la Digitheca Arcanum, însă publicațiile românești sunt puține comparativ cu cele maghiare. Așteptat cele 2-3 milioane de pagini de documente românești promise pentru 2022…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.