Întruniri ale muncitorilor din Petrila și Crișeni, condiționate de faptul ca „oratorii să nu critice activitatea guvernului“   

Distribuie

Două întruniri ale muncitorilor din Petrila și Crișeni (astăzi stradă a orașuluin Călan) din prima jumătate a secolului al XX-lea au stârnit numeroase contre între reprezentanți ai presei și autorități.

În noiembrie 1931, Adevărul și Dimineața sesizau faptul că două întruniri ale muncitorilor din cele două localități hunedorene au fost condiționate de faptul ca „oratorii sa nu critice activitatea guvernului și a autorităților și a situației actuale financiaro-economice“.

Informațiile publicate de cele două cotidiane au fost negat de Neamul Românesc, publicație fondată de premierul de la data aceea, Nicoale iorga.

În replică la articolele din Diminața, ziarul Neamul Românesc scria:

Dimineaţa se preface a nu înţelege explicaţia dată de noi că autorizaţia cerută de un grup de ţărani, din Crişeni n-a fost dată de prefectul de Hunedoara în termenii arătaţi de confratele de mai sus.
«Repetăm că, în genere, prefecţii nu impun nimănui condiţia să nu critice actele guvernului, dar că ei trebuesc să ia toate măsurile pentru ca ordinea să fie asigurată şi agitatorii să nu tulbure spiritele. «Dăm această explicaţie pentru cititori. Pentru «Dimineaţa» o socotim de prisos.”

Situația nu a fost trecută cu vederea nici de ziarul Adevărul. Doctor în drept, jurnalist, militant antifascist, Emanoil Socor scria, într-o notă sarcastică:

„Nici nu se putea ca prefectul, subalternul, d-lui prim-ministru, să nu continue şi să aplice pe teren, în colţul de ţară în care el este un mic prim-ministru, genialele învăţături ale şefului suprem.

Să-l trec la nemurire pe acest vrednic conducător de judeţ pe d. N. Bratu de la Hunedoara, care şi-a zis că dacă autoritatea are datoria să salveze prestigiul celor ce răspândesc idei şi sentimente, apoi nu numai ziarele ci şi întrunirile cad în competenţa ei salvatoare. Şi de aceia, când cetăţenii din Crişeni au convocat o adunare, dl. prefect, tot atât de binevoitor şi de grijuliu ca şi dl. prim-ministru, le-a dat autorizaţia «cu condiţia ca oratorii să nu critice activitatea guvernului şi a autorităţilor şi a situaţiei actuale financiaro-economice».

Nu ştiu dacă activitatea guvernului şi a autorităţilor a fost cruţată de oratori. «Activitatea situaţiei actuale» însă, care-l interesa atât de mult pe d. prefect, probabil că n’a fost atinsă, pentru că, după cât ni se pare, libertatea aceasta nu e trecută in Constituţie.

Gluma, deşi e opera unui simplu prefect, nu e mai puţin reuşită decât a d-lui prim-ministru şi, in orice caz, amândouă se întregesc, se complectează in realizarea armonică a aceleiaşi idei geniale, după care vorbirea ca şi presa sunt „feluri de expresie oarecari”. Valoarea lor stă numai „în CE răspândesc ca idei şi sentimente”.

Şi învăţătura acestor două glume este uşor de tras: Guvernul are datoria să păzească prestigiul presei şi al cetăţenilor. Cât despre prestigiul Constituţiei. — asta e o chestie măruntă pe care cată să o rezolve întotdeauna opoziția.”

În replică la articolul din Adevărul, publicația fondată de prim-ministrul Nicolae iorga scria:

„Confratele Adevărul, care și-a făcut o specialitate din a vedea în actele guvernului încălcări ale Constituției, în litera ei, afirmă că prefectul județului Hunedoara a dat autorizație pentru o întrunire în comuna Crișeni «cu condiția ca oratorii sa nu critice activitatea guvernului și a autorităților și a situației actuale financiaro-economice».

Lăsând la o parte faptul ca autorizația cerută nu s-a dat in forma mai sus arătată, este o chestiune de principiu care trebue lămurită, și anume a conștiința datoriei și a răspunderii pe care o au prefecții.
Cei care cunosc ceea ce se petrece la țară, nu pot tăgădui că satele sunt cutreerate de agenți ai diferitelor organizații extremiste și mai ales de agitatori puși în solda dușmanilor țării și ai actualei ordine sociale.

În aceste condițiuni, un prefect care n-ar veghea ca acești agitatori să nu se strecoare în manifestațiile politicei de partid și nu ar lua toate măsurile împotriva propagandelor sedițioase nu și-ar cunoaște datoria și s-ar face vinovat de grea culpă împotriva țării sale.

Din acest punct de vedere bine se face că se condiționează orio autorizare de întrunire publica.”

Dimineața, ca argument, publică unul dintre cele două documente emise de prefectul județului Hunedoara care demonstrează cele publicate.

Situația a fost sesizată și în articole din presa locală, preluate de numeroase alte ziare regionale sau centrale.

Localitățile Crișeni (ulterior Călan, Călan-Crișeni, astăzi Călan) și Petrila au fost recunoscute pentru activitatea siderurgică, respectiv cea minieră. Ambele fiind deseori antrenate și în activități culturale.

Citește și Țărani din Streisângeorgiu și Boșorod, uciși la alegerile din 1926. Reacțiile lui Maniu și Aurel Vlad