Ioan Aurel Pop: Limba română – cea mai importantă creaţie spirituală a poporului

Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a afirmat miercuri că limba română este cea mai importantă creaţie spirituală a acestui popor şi a deplâns „marea suferinţă” în care se află în prezent limba şi literatura noastră, care se studiază „cu program redus”, scrie Agerpres.

„Eu nu consider că există vreo creaţie spirituală mai importantă a acestui popor, privit ca grup, decât limba română. (…) Şi dacă cineva poate să-mi demonstreze că există la majoritatea popoarelor vreo marcă a etniei mai importantă decât limba, atunci mă plec şi recunosc că poate noi exagerăm, dar eu nu cunosc în această lume vreo marcă mai importantă a majorităţii popoarelor decât limba”, a spus Pop, în deschiderea unei sesiuni ştiinţifice dedicate Zilei Limbii Române, desfăşurată în Clubul Academicienilor.

Ioan Aurel Pop consideră că limba română este ca „un organism viu”, dar astăzi este în „mare suferinţă”.

„Ceea ce mă deranjează însă pe mine teribil este că noi avem o limbă fonetică şi încercăm acum, prin necunoscători, s-o transformăm şi în etimologică. Vă dau numai un exemplu. Pe manşeta aceea de la diferite televiziuni scrie ‘Chef Grigore a făcut plăcinte’ . Cum Doamne iartă-mă noi scriem şef de gară, cu ş, şi ăla poate fi şef, dar maestrul bucătar e chef. Păi, eu ştiu că substantivul chef e neutru, un chef două chefuri, şi înseamnă petrecere. Bine, i-am scris unei televiziuni că limba noastră e limbă fonetică şi m-a rugat să explic. Şi atunci am renunţat să mai scriu”, a spus Pop.

Citește și Ioan Aurel Pop: CNATDCU este o instituție anacronică și sunt de acord că trebuie desființată

Preşedintele Academiei a deplâns studierea „cu program redus” a limbii şi literaturii în şcoala românească.

„Oricum, limba şi literatura română se studiază în România cu program redus cu un timp minim acordat gramaticii. Acum se aude că se va reintroduce în liceu ca şi cum ar fi o mare minune. E ca şi cum un copil, un adolescent de la 14 la 18 ani, nu mai trebuie să ştie gramatică. Că de ani de zile e aşa. De ani de zile. Trunchierea literaturii fără respectarea unui aspect elementar care este diacronia, literatura de dinainte de secolul XX devine în ochii unora minoră, iar succesiunea curentelor literare e declarată desuetă, depăşită. Concomitenţa distruge succesiunea. Un elev de clasa a XII-a, la o lecţie la care asistam, a zis foarte serios: ‘Mie nu-mi place Nicolae Filimon, mie îmi place Mircea Eliade!’. Şi l-am întrebat ‘Dumneata ştii că ăştia n-au fost contemporani?’ ‘Nu ştiu şi nu mă interesează!'”, a povestit Pop.

Comunicarea corectă în româneşte nu se mai face prin studiul operelor literare validate, a remarcat Ioan-Aurel Pop, arătând că acest lucru se realizează „prin texte de viaţă cotidiană”.

Citește și Ioan-Aurel Pop: Neagoe Basarab şi-a slujit ţara şi Biserica într-o manieră exemplară

„Vă rog să luaţi subiectele la examenele de Bacalaureat, nu chiar de anul trecut, şi veţi vedea că e vorba de fragmente din regulamente, statute, legi, uneori chiar reportaje sportive şi, într-un an, a fost chiar un formular de cerere. Dar nu cumva să fie ceva din Creangă, Coşbuc sau Eminescu, că-i greu. E greu. Un inspector mi-a spus că Creangă trebuie rescris. Şi mi-am făcut cruce. După aceea am văzut că în Anglia Shakespeare e rescris, adică e tradus în engleza secolului al XXI-lea, nu mai apar arhaismele de acolo, ca să poată înţelege elevii să nu se chinuie prea tare”, a spus academicianul.

Preşedintele Academiei a deplâns şi „introducerea abuzivă în şcoală de noi discipline”, dar şi „nerespectarea regulilor ortografice obligatorii” în privinţa scrierii cu î din i, ca „o pată din vremea Sovietelor”.

„Eu ar trebui să fac pledoarie pentru orele de istorie. Şi fac. Dar orele de istorie sunt reduse de mult şi în unele clase nici nu se mai face deloc istorie pe motiv că trecutul e mort şi trebuie să-l lăsăm mort”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.

Citește și Preşedintele Academiei Române: Propunerile privind legile educaţiei nu aduc vreo perspectivă clară de îmbunătăţire

În cadrul evenimentului au mai susţinut alocuţiuni: prof. univ. dr. Florica Dimitrescu-Niculescu, membru de onoare al Academiei Române, acad. Gabriela Pană Dindelegan, cercetătorul dr. Mihaela Gheorghe, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, profesor la Universitatea „Transilvania”, Braşov, şi cercetătorul dr. Ştefan Colceriu, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”.

Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la data de 31 august ca urmare a unei iniţiative legislative din anul 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră”, pentru a transmite mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între graniţele ţării, ci şi dincolo de frontiere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.